Cele cinci simturi ale trupului - vazul, auzul, mirosul, gustul si tactilul - au fost date omului, mai intai, pentru a se putea impartasi de bunatatea darurilor lui Dumnezeu, iar prin aceasta sa-L cunoasca pe El, care atat de mult isi iubeste faptura, iar abia apoi, pentru ca trupul, care este material, sa poata sa dobandeasca, prin ele, hrana, crestere si viata.
Mintea trebuie sa fie atintita neincetat spre Dumnezeu, iar fiecare simt trebuie sa devina un receptor al iubirii Lui celei fara de margini. Daca si numai pentru o clipa mintea inceteaza de a mai privi spre Dumnezeu, organele simturilor se reped cu mare iuteala la lucrurile din jur si, tarand mintea prin priviri patimase, prin cuvinte de necinste si prin toata necuratia poftelor, se intorc inapoi si le baga pe toate in suflet, facandu-l pe acesta plin de toate chipurile cele urate.
Omul se lasa usor "dus de nas"
Mirosul este simtul cel mai selectiv cu care am fost daruiti de Dumnezeu. Mirosul este de zece mii de ori mai sensibil decat gustul, deoarece receptorii olfactivi sunt cu mult mai sofisticati decat papilele gustative, incapabile sa distinga dincolo de dulce, sarat, acru si amar.
Prin miros, nasul ne ofera informatii importante privind lucrurile din jurul nostru, ne fereste de pericole si ne influenteaza chiar simpatia/antipatia fata de un anumit lucru sau persoana. Multe dintre deciziile pe care le luam cu ajutorul nasului sunt, cel mai adesea, radicale si irevocabile.
Mirosul naste emotii si dorinte
Cand milioanele de receptori situati in profunzimea cavitatilor nazale intra in actiune, prin intermediul lor, nasul comunica direct cu creierul, iar mirosul se transforma in vehicul pentru senzatii si amintiri. Mecanismul este unul instantaneu, pentru ca simtul mirosului este direct conectat cu hipotalamusul si sistemul limbic, zona din creier unde locuiesc emotiile.
Dupa ce trece prin nas, prin intermediul nervilor cranieni, mirosul porneste spre bulbul olfactiv, care ajuta creierul sa proceseze mirosul respectiv. Bulbul olfactiv este parte integranta a sistemului limbic, adica a centrului emotional al creierului. In sistemul limbic sunt fabricati neurotransmitatori precum serotonina, adrenalina si endorfinele. De asemenea, bulbul olfactiv poate accesa cu usurinta amigdala, care joaca un rol important in amintirea emotionala.
Senzatiile olfactive sunt inmagazinate la nivelul inconstientului, acolo unde nu are loc nici un proces de analiza rationala. Deoarece, la nivel cerebral, un miros nu poate fi refuzat, mai inainte chiar de a ne da seama, acesta a produs deja un efect asupra moastra. Astfel, mirosul unui anumit aliment va starni un intreg proces de reactii chimice in organismul uman, mai inainte chiar de a ne concentra atentia asupra aceluia.
Legatura dintre miros si cu centrul emotional al creierului face ca mirosul sa fie un camp fascinant in studiul sistemului nervos, in studiul comportamentului si in industria de publicitate. Multe produse de pe piata se folosesc de miros pentru a crea dependenta.
Mirosul urat
Mirosul urat, atat al omului, cat si al unor lucruri din jurul sau, este un rod al pacatului. Mai inainte de caderea in pacat, nici omul, nici vreun lucru dintre cele create de Dumnezeu “bune foarte”, nu puteau mirosi urat. Prin pacat a intrat in lume mirosul cel urat, stricaciunea si moartea.
In chip firesc, inlaturarea mirosurilor urate se putea face mai lesne printr-o vietuire sfanta, decat prin crearea parfumurilor, care doar acopera mirosurile urate si nasc pofte patimase.
Parfumurile ne pot conduce viata
Tot mai multe studii indica faptul ca mirosul joaca un rol cu mult mai important decat se credea, in viata omului, de la asocierea cu memoria, pana la influentarea comportamentului, a dispozitiei si a felului de gandi. Puterea deosebita a mirosurilor de a influenta psihicul uman a devenit subiectul unor investigatii stintifice, cu rezultate cat de poate de interesante.
Spre exemplu, mirosurile florale pot schimba semnificativ starea de spirit a oamenilor. Exista studii stiintifice care scot in evidenta aspecte ale relatiei foarte fin nuantate dintre comportamentul uman si aromele florale. Uriasa si profitabila industrie a parfumurilor si a cosmeticelor aromate opereaza deja pe baza unor astfel de relatii. La randul ei, aromaterapia investigheaza parfumurile si le foloseste in scopuri terapeutice.
O anumita substanta, prezenta in multe plante cu flori parfumate, poate reduce stresul, actionand asupra sistemului imunitar si influentand activitatea a numeroase gene din organism. Spre exemplu, buna-dispozitie indusa de anumite parfumuri ar face sa creasca pofta sexuala.
Paza mirosului
Mirosul trebuie pazit curat de mirosurile cele inselatoare ale parfumurilor si ale aromatelor, precum ne indeamna Sfantul Nicodim Aghioritul, care zice: "Acestea nu numai ca molesesc sufletul si il afemeiaza, ci surpa si cugetul lui cel barbatesc, indemnandu-l mai mult decat oricare alta pricina la curvii si inversunari. Intrucat trupul se preface si se aseaza dupa inrauririle din afara ale celor simtite, impreuna cu el se preface si se aseaza si sufletul." Adica, atat trupul, cat si sufletul nostru, se comporta in functie de cele ce intra in trupul nostru (in acest caz: mirosurile).
Acelasi sfant vorbeste si despre neintelepciunea celor care isi inmiresmeaza toate lucrurile, uitand ca acestea nu sunt vesnice, ci trecatoare, ca si trupurile lor: "Necuviosi sunt si aceia care isi magulesc mai toate simturile lor cu miresme, iar pentru aceasta isi inmiresmeaza cu tot felul de mirodenii bauturile, straiele, asternuturile si lazile, si nu socotesc ca trupul acesta pe care atata il inmiresmeaza este vas de urat miros, iar dupa moarte, atat de urat va mirosi, incat duhoarea lui nu se va asemana cu nici o alta duhoare a lumii."
Prorocul Amos ii plange pe cei care nu se ingrijesc de cele cu adevarat de folos, ci de cele trecatoare si pierzatoare de suflet, zicand: "Vai de voi, cei fara de grija din Sion si cei care nadajduiti in muntele Samariei! Voi fugiti de ziua cea de nenorocire si va haraziti o odihna plina de primejdii. (...) Iata ca ei stau tolaniti pe paturi de fildes si stau intinsi in asternuturile lor si mananca miei din turma si vitei crescuti in staul. Se arata dibaci in cantece de lira si se intrec in instrumente muzicale; beau din cupe vin si din parga untdelemnului isi fac miresme pentru uns si nu le pasa de prabusirea casei lui Iosif! Pentru aceasta ei vor fi dusi in robie, in fruntea robilor, si strigatul de bucurie al celor fara frau va disparea" (Amos 6, 1-6).
La randul sau, prorocul Isaia le blesteama pe femeile cele bogate ale Ierusalimului, care nu mai traiau cuviincios, ci se impodobeau si se ungeau cu felurite miruri si aromate, proorocind despre ele ca vor cadea roabe si ca, in locul miresmelor de care se indulceau mai inainte, vor lua mirosuri urate si altele asemenea: "Pentru ca fiicele Sionului sunt atat de mandre si umbla cu capul pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu zanganit de inele la picioarele lor, Domnul va smeri crestetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi goliciunea lor. In ziua aceea va lua Domnul toate podoabele. Atunci va fi in loc de miresme (parfumuri), putreziciune, si in loc de cingatori, franghie; in loc de carlionti facuti cu fierul, plesuvie, in loc de vesmant pretios, zdrente, si in loc de frumusete, pecete de robie" (Isaia 3, 16-24).
Sfantul Arsenie cel Mare, un fost demnitar imperial, ajuns pustnic, temandu-se sa nu patimeasca in cealalta viata cele despre care a proorocit Isaia, s-a ostenit pe sine mai inainte, caci niciodata el nu a schimbat apa in care se aflau finicele si stalparile de pom pe care le impletea, ci a lasat-o precum era, incat, dupa multa vreme, s-a facut prea urat-mirositoare. Apoi, intrebat fiind de ce face acest lucru, sfantul raspundea ca face de canon, pedepsindu-se pentru vremea in care a locuit in palatele imparatesti si s-a indulcit de multe miresme si mirosuri aromate.
Sinodul al saptelea Ecumenic, in canonul 16, vorbeste impotriva hainelor scumpe si a parfumurilor, zicand: "Toata usuratatea si podoaba trupeasca sunt straine de randuiala si de starea preoteasca. Asadar, episcopii sau clericii care se impodobesc pe ei cu haine stralucitoare si semete trebuie sa se indrepteze, iar daca ar starui, sa se dea certarii, asemenea si cei ce se ung cu miresme." Desi porunca sinodala este adresata clerului, aceasta se potriveste si mirenilor, care sunt datori sa urmeze vietuirea preotilor. Pentru aceasta, Sfantul Grigorie Teologul ne indeamna pe toti, zicand: "Sa nu ne molesim mirosul si nici sa nu cinstim scumpeturile mirurilor."
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Parinte vazator cu duhul
Publicat in : Editoriale -
Despre vederea duhovniceasca a duhurilor
Publicat in : Credinta -
Cuviosul Ioanichie cel Mare
Publicat in : Vietile sfintilor -
Parintele Selafiil, invatator al blandetii si al simplitatii neprefacute
Publicat in : Credinta -
Sfantul Cuvios Marturisitor Arsenie de la Prislop; Sfantul Stefan cel Nou; Sfantul Mucenic Irinarh
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.