IN MEMORIAM: AUREL VLAICU

IN MEMORIAM: AUREL VLAICU Mareste imaginea.

13 septembrie 1913. In acea zi fatidica, Aurel Vlaicu a decolat, la ora 15 si 20 de minute, pentru ultimul sau zbor. A fost zborul lui spre infinit. Plecarea la cele vesnice a inventatorului, constructorului, pilotului si eroului Aurel Vlaicu a insemnat o mare pierdere, atat pentru aripile romanesti, cat si pentru aeronautica mondiala. Se implinesc 100 de ani de cand vocea geniala a eroului aerului rasuna in vazduhul spatiului aerian al Romaniei: vreau sa zbor!

In vara anului 1913, Aurel Vlaicu a participat ca voluntar la cel de-al doilea razboi balcanic, fiind asimilat gradului de capitan (fara gradatie), executand mai multe zboruri de recunoastere deasupra Bulgariei, fapt pentru care a fost propus sa fie decorat. Dupa cum putem remarca Aurel Vlaicu obtinea succese in toate directiile. Mai ramanea o singura nazuinta de implinit ca sa se poata declara pe deplin multumit: stabilirea unei punti aeriene intre romanii de pe ambele parti ale muntilor Carpati.

Sambata, 13 septembrie 1913, Aurel Vlaicu s-a hotarat sa faca si aceasta incercare temerara, mai ales ca deja mai multi piloti isi manifestasera intentia de a realiza un zbor peste Carpati. Deasupra localitatii Banesti, judetul Prahova, aeroplanul sau credincios l-a tradat... Sau, poate, inima pilotului, obosita de atatea incercari, nu a mai putut face fata... si, atunci, Vlaicu a plecat sa se odihneasca putin.

Miercuri, 17 septembrie 1913, insotit, pe strazile pavoazate cu drapele tricolore indoliate ale Bucurestilor, de credinciosul sau aeroplan A. Vlaicu No. I (scos special din hangarele armatei pentru acest ceremonial) precum si de o multime imensa, venita sa omagieze pe acest adevarat erou national al aeronauticii romane, trupul lui Aurel Vlaicu a fost dus la Cimitirul Belu si Inhumat in parcela de onoare.

In cuvantul de despartire, rostit cu prilejul ceremonialului funebru, ministrul de Razboi, generalul Constantin Harjeu spunea: "Scumpul meu Vlaicu se cuvine sa cinstim inainte de toate virtutile ostasesti despre care ai dat dovada stralucita in timpul campaniei (din razboiul balcanic din vara anului 1913) cand prin recunoasterile ce ai facut cu aeroplanul tau ingenios ai adus armatei nepretuite servicii.

Din ordinul Majestatii Sale, regelui Romaniei, vin sa-ti depun pe piept ordinul "Virtutea Militara”. Acesta este ordinul care se da numai barbatilor inzestrati cu cele mai inalte calitati, care sunt cei mai mari fii ai tarii romanesti. In numele armatei, care te plange, iti aduc ultimul nostru salut, iar parintii tai sa nu piarda curajul, ei sa fie fericiti si mandri ca au avut un fiu ca tine. Dea Domnul Dumnezeu ca pamantul ce va ingropa tarana ta sa rodeasca si alti fii de seama pentru mandria noastra. Dormi in pace”.

Iata de ce, astazi este momentul prielnic de comemorare a acestui eveniment unic si genial in istoria aeronauticii romanesti si internationale in care aviatorii si toti iubitorii zborului isi indreapta gandurile de multumire si de recunostinta spre ilustrul nostru inaintas, spre AUREL VLAICU, cel care face parte din triada parintilor aviatiei alaturi de Vuia si Coanda care au muncit din greu, cu timp si fara timp, care s-au jertfit pentru gloria aeronauticii nationale si mondiale.

Bine ar fi ca fiecare cetatean al Romaniei si in mod deosebit aviatorii si cei care iubesc zborul, fara deosebire de rang, de confesiune sau origine etnica, sa si aduca contributia la indeplinirea datoriei de onoare, pretuire si recunostinta pentru pionierii aripilor romanesti, care constituie pentru noi toti si in special pentru tanara generatie adevarate pilde de curaj, de daruire si abnegatie pentru inscrierea cu litere de aur a aviatiei romane in marea carte a aeronauticii mondiale.

Pentru noi, cei care iubim albastrul cerului, fascinatia zborului, care facem parte din marea familie a cavalerilor aerului si sorbim din pocalul visului de aur al omenirii, pentru noi, cei care traim pentru a zbura, "AUREL VLAICU e primul sol al unui vis milenar, intaiul soldat cazut pe campul de batalie, cel dintai sange varsat pentru trecerea Carpatilor... Pasarea lui nu si-a oprit numai o clipa aripile, ea va pluti totdeauna deasupra sufletelor noastre, o uriase pasare albastra a credintei romanesti”, asa cum avea sa spuna prietenul si neobositul sustinator al sau Octavian Goga.
Sunt o suta de ani de cand vocea geniala a eroului aerului, Aurel Vlaicu, rasuna din bolta cereasca:
"Fara mine
pasarile cerului
nu vor mai dansa
tangoul lor ciudat
De foarte departe
eu le voi canta
dintr-un fluier de argint fermecat.”

In veci sa fii slavit, erou genial al aripilor romanesti!

Doamne, ajuta!
Stefan Popa

Despre autor

Stefan Popa Stefan Popa

Senior editor
301 articole postate
Publica din 28 Septembrie 2012

12 Septembrie 2013

Vizualizari: 1318

Voteaza:

IN MEMORIAM: AUREL VLAICU 5.00 / 5 din 1 voturi.

Cuvinte cheie:

aurel vlaicu

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE