Catedrala din Giurgiu


Catedrala din Giurgiu

Giurgiu, frumoasa asezare vlasceana ce dainuie de veacuri pe malul stang al Dunarii, atestata documentar la 23 septembrie 1403 printr-un act ce poarta semnatura marelui voievod Mircea cel Batran (1386-1418), isi are radacinile mult mai adanc infipte in istorie, dupa cum arata marturiile scoase la iveala de oamenii de stiinta in domeniu, locurile acestea inscriindu-se printre cele in care s-a nascut poporul roman.

Catedrala din Giurgiu

In 1420, cetatea Giurgiu a fost cucerita de turci, fiind transformata in raia pentru patru sute de ani, cu exceptia unor scurte perioade in care unii dintre domnitorii Tarii Romanesti, aparatori ai crestinatatii, reusesc sa cucereasca locurile acestea ce le apartineau de drept.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Istoria ne arata ca pana in 1829, an in care prin Tratatul de la Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu si Braila trec sub administratie romaneasca, crestinilor din aceste teritorii nu li se ingaduia sa-si construiasca locasuri de cult deasupra solului si nici sa aiba clopote la ele. Din aceasta cauza, crestinii vor fi nevoiti sa recurga la construirea bisericilor ingropate sub pamant.

Catedrala din Giurgiu

Asemenea locasuri de inchinare au existat si la Giurgiu, caci in Cartografia bisericilor bucurestene pe anul 1810 se aminteste si de - preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu in anul 1802 August 25.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

De asemenea, avand grija de locuitorii acestei cetati, Tribunalul turcesc din Giurgiu aminteste intr-o hotarare a sa din 1806 despre reparatiile ce s-au facut bisericii Adormirea Maicii Domnului.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

O marturie incontestabila o gasim in textul unei inscriptii cioplite in piatra, in limba romana, scrisa cu caractere chirilice, pastrata astazi in catedrala, care spune asa:
      "Inscriptie deasupra monumentului
       Subt acest monument zidit
       Jertfelnic bisericii vechi existand
       La anul 1806 in pamant cladita
       Cu hramul Adormirea Maicii Domnului slavita
       Sub obladuire otomana fiind
       Neingaduit deasupra a fi zidita
       La anul 1851 din nou s-a infiintat
       Sub acel hram inaltat
       Si cea veche s-a stricat
       Prin indemnul Parintelui Protopop
       Anume Dragan Mirodat
       Sub ingrijirea dumnealor
       Manole Grabobici si Daniil Denea
       Epitropii acestei biserici
       In a jertfelnicului marire
       Intru vesnica pomenire
       Scriitor Dascalu Dumitru, an 1859."

Iata aici dovada existentei unui locas de cult ingropat si actul nasterii unuia nou in care slujim astazi sau poate al unui inaintas al acestuia.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Lucrarile de specialitate consemneaza ca biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construita intre anii 1840-1852 pe locul unde se vede astazi. In decursul timpului ea a mai suferit cateva transformari majore.

Planul bisericii este de tip bazilical, cu turle pe naos si pridvor, zidita din caramida arsa cu mortar de var, pe o temelie de piatra. Aceasta piatra folosita la temelia bisericii a fost luata din zidurile cetatii Giurgiu, dupa cum aflam dintr-o aprobare data de generalul Kiseleff in anul 1832.

 

Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Constructie mareata, ce poarta in sine specificul arhitecturii bizantine, caracterizat de linii drepte si arce de cerc rotunde, cu ziduri groase, stalpi patrati, ferestre mari si turle cu calote sferice, avand la vremea ridicarii aerul specific epocii in care s-a nascut, biserica zidita la jumatatea secolului al XIX-lea sufera unele transformari in prima jumatate a secolului al XX-lea.

Catedrala din Giurgiu

Astfel, intr-o prima faza, dupa cum vedem in unele imagini din acea vreme si din marturiile consemnate in Condica acestei biserici, portalul de la intrarea principala a fost inlocuit cu un portic mai mare ce se vede si astazi.

Catedrala din Giurgiu

S-a continuat cu schimbarea acoperisului si a celor doua turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele doua timpane pe laturile de nord si sud din dreptul turlei Pantocratorului si friza cu firide de sub cornisa in interior se inlocuiesc cafasul si amvonul, se pune parchet in altar si granit in naos si in pronaos peste pardoseala de piatra.

Catedrala din Giurgiu

Se instaleaza o centrala proprie si calorifere. Apoi se va incepe repictarea bisericii, din cauza faptului ca pictura veche era deteriorata. In 1930 se repara clopotnita si se construieste casa parohiala.

Infatisarea pe care o are astazi catedrala se pare ca o datoram arhitectului Penescu si inginerului Ciulei din Bucuresti. Ei au construit in 1935, la Giurgiu, halele din piata centrala si cladirea Tribunalului din Parcul Alei.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Pictura initiala ce impodobea peretii vechii biserici a fost executata in ulei, in maniera scolii decadente de dupa Gh. Tattarescu, de catre pictorul Nicolae Pitaru. Pictura murala existenta astazi, executata in tempera grasa, in stil neobizantin, a fost realizata de pictorul Nicolae Stoica intre anii 1939-1959. Restaurarea acesteia s-a realizat intre anii 1989-2005 de catre Drejoi Ion, ucenic al lui Nicolae Stoica.

Catapeteasma, realizata in stil baroc, cu pictura in ulei, datand din secolul al XIX-lea, este opera pictorului Nicolae Pitaru. Aceasta se desfasura la inceput pe toata latimea bisericii, acoperind cele trei abside. Avea in componenta doisprezece icoane mari. Ea a suferit unele modificari in vara anului 1948, reducandu-i-se dimensiunile la cele existente astazi.

Catedrala din Giurgiu

Parohia Catedralei a avut un inventar foarte bogat de bunuri mobile si imobile ce s-au adunat in timp de la binecredinciosii crestini din tara si din strainatate - cum a fost, spre exemplu, cazul sotiei generalului rus Soymonov, care a donat icoana cu Sfanta Treime, in cinstea si spre pomenirea sotului ei si ai camarazilor acestuia cazuti pe campurile de lupta in timpul razboiului ruso-turc.

Locas de cult si de cultura, catedrala are onoarea de a primi corurile vocale Cantarea Dunarii si Lyra sub conducerea maestrilor Anghel Barbulescu si Victor Karpis, spre a infrumuseta coloritul muzical al slujbelor.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Titlul de catedrala si-l dobandeste inca din vechime. Spre exemplu, in corespondenta dintre Consulatul Rusiei de la Galati si Secretariatul de Stat al Tarii Romanesti, din 1856, cu privire la donatia vaduvei generalului rus Soymonov, i se recunoaste acest statut.

La fel, Condica data in 1935 de catre vrednicul de pomenire Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea, este adresata: Bisericii parohiale - Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului din comuna Giurgiu, Judetul Vlasca.

 Catedrala din Giurgiu          Catedrala din Giurgiu

Acest titlu a fost purtat cu vrednicie pana la 9 aprilie 2006 cand, prin instalarea primului episcop de Giurgiu in persoana Prea Sfintitului Dr. Ambrozie Meleaca, biserica parohiala Adormirea Maicii Domnului devine catedrala episcopala in adevaratul sens al cuvantului.

Infiintarea noii Episcopii a Giurgiului prin hotararea Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucurestilor din 20 ianuarie 2000 si prin aprobarea acesteia de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 23 februarie 2003 nu stirbeste in nici un chip unitatea noastra bisericeasca, de rugaciune, de iubire si nadejde in harul dumnezeiesc (cuvantarea P.F. Parinte Teoctist la intronizarea P.S. Dr. Ambrozie).

Catedrala din Giurgiu

Vitregiile prin care Biserica Adormirea Maicii Domnului a trecut de-a lungul anilor se vor incheia pe 9 aprilie 2006 cand, in aceasta zi de neasemuita valoare si frumusete, Biserica este ridicata oficial la rangul de Catedrala Episcopala.

Catedrala din Giurgiu

Pr. Mihaiescu Bogdan si Pr. Pitulice Petrisor

25 Iunie 2012

Vizualizari: 13131

Voteaza:

Catedrala din Giurgiu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE