Manastirea Japca

Manastirea Japca este situata in judetul Soroca, in Moldova. Localitatea Japca, aflata la 160 de km nord de Chisinau, este bine cunoscuta vizitatorilor prin manastirea de maici de aici, care a fost singura functionala in perioada sovietica.

Nu se stie cu certitudine cand a fost intemeiata manastirea Japca. Aflata la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stanca de piatra din apropierea Nistrului, ea a avut de la inceput un stabiliment rupestru.

Conform legendei, fondatorul manastirii din Japca a fost ieromonahul Izechiil, originar din Lvov, care a calatorit prin Basarabia. Consolandu-i pe locuitorii din Japca, care din cauza invaziei tatarilor nu si-au permis o biserica, calugarul le-a propus sa amplaseze biserica in stanca ce se afla in nemijlocita apropiere de sat. Cu timpul, langa biserica au fost cioplite chilii si astfel a inceput Jezechil sa adune calugari.

In anul 1693 are un donator de mosie, Ioan Turba, consemnat intr-o judecata din secolul al XVIII-lea. Traditia manastireasca si unele izvoare il considera drept prim intemeietor al manastirii rupestre pe calugarul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Ulterior, pe la anul 1770, egumenul Feodosie a construit o biserica de lemn la poalele stancii. In felul acesta, manastirea isi largeste amplasamentul alaturi de cel rupestru, dezvoltand un complex intins de chilii si anexe si prin 1812 are deja doua biserici de lemn, inclusiv o clopotnita de lemn, deasupra turnului de intrare in incinta.

Pe la 1829 in mijlocul curtii se construieste biserica "Inaltarea Domnului", care in anul 1912 a fost rezidita in stil eclectic, si clopotnita etajata deasupra portii. In 1849 se zideste biserica "Arhanghel Mihail", in arhitectura careia se simte influienta clasicismului.

In anii imediat urmatori, schitul Japca, datorita situatiei sale prospere, va obtine de la mitropolitul G.Banulescu-Bodoni statutul de manastire, iar in secolul XIX bisericile de lemn, impreuna cu clopotnita, au fost reconstruite din piatra. Amplasamentul initial, rupestru, al manastirii a suferit si el o restaurare in anul 1852.

Manastirea Japca continua sa existe si astazi pe stabilimentul initial, fiindu-i  doar imbunatatite constructiile, care s-au reconstruit ori s-au reinnoit din piatra. Ea a avut de suferit sub regimul sovietic, insa, cu toate incercarile, n-a putut fi inchisa ca si celelalte manastiri.

Atacurile activistilor de partid au suferit esec datorita stoicismului pana la sacrificiu al calugaritelor de aici, fiindu-i totusi devastate unele edificii, inclusiv complexul cu biserica si cele doua chilii rupestre.

Actualmente biserica rupestra dupa ce a fost reparata acum 4 ani, este functionala si in ea se savarseste serviciul religios. Manastirea Japca se prezinta la ora actuala drept cea mai amenajata si mai prospera dintre manastirile din Republica Moldova.

Din cele relatate pana aici reiese ca pentru cunoasterea inceputului manastirii Japca un interes deosebit il prezinta studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice si arhitecturale s-a facut prima oara in cadrul Societatii Istorico-Arheologice din Basarabia la inceputul secolului nostru.

In evaluare acesteia, care poarta un caracter descriptiv, se remarca in structura bisericii "trei compartimente inegale ale planului in afara de altar". Acest lacas rupestru denota clar trasaturile sistemului aditional alungit al bisericilor romanesti cunoscut pentru prima oara in arhitectura bisericilor de lemn.

Prezentand la general, o filiatie cu bisericile de lemn din timpurile cele mai vechi, cateva compartimente de plan, adaugate unul alaturi de altul, despartite la origine printr-un perete plin, strapuns probabil de o usa, biserica rupestra de la Japca exprima un program arhitectonic preluat din arhitectura religioasa culta de zid.

Destul de individualizat in Tara Moldovei, tipul aditional alungit a cunoscut aici dezvoltarea sa maxima, inclusiv prin contributia adusa la sporirea numarului de compartimente de plan.

Tavanul bisericii este boltit, in semicilindru, si daca in primul compartiment, incepand cu usa, si in al treilea semicilindru este pe lungime, intr-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se pastreaza si dupa ultima reparatie.

Comparand-o cu bisericile moldovenesti, bolta in semicilindru, orientata pe transversala, era cea a gropnitelor. In felul acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se reda in ordinea lui corecta in felul urmator - altar, naos, iar al treilea compartiment reprezinta camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor mari de manastire.

Daca analizam si structura celorlalte compartimente, sesizam ca ultimul este cel mai lung si are doua ferestre. Exact ca la pronaosul bisericilor mentionate, gropnita este cea mai mica - initial ea a avut fereastra, dar s-a astupat recent - iar naosul este mai lat decat toate compartimentele, asemanator impreuna cu altarul semicercular, cu un plan triconc.

In felul acesta constatam la Japca o biserica rupestra care reproduce planul bisericilor mari de manastire din arhitectura culta de zid a statului moldovenesc din secolul al XV-lea; camera mormintelor, numita si gropnita, a aparut pe timpul voievodului Alexandru cel Bun.

Camera mormintelor intr-o incapere rupestra nu-si are argumentarea. Cazuri cu morminte in biserici rupestre din Moldova nu s-au constatat. Lucrul imposibil de realizat si din cauza dimensiunilor miniaturale ale lacasului rupestru din Japca, de numai 14 metri in lungime, spre deosebire de bisericile mari, care atingeau lungimea de 30-40 metri.

Tipul bisericilor mari de manastire s-a constituit in Tara Moldovei in secolul al XV-lea, cum deja am mentionat prin prezenta camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. Biserica rupestra de la Japca, implicit perioada de inceput a manastirii, se trage de pe timpul lui Stefan cel Mare, inainte de anul 1484, sau din timpul lui Alexandru cel Bun. La aceste considerente trebuie sa mai adaugam ca, privind la planul in stanca si la amplasamentul pe terasa, pridvorul putea fi realizat in continuarea edificiului.

Intre elementele asemanatoare cu cele ale arhitecturii de zid mentionam si bolta din altar care imita sfertul de sfera si, lucru esential, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element ingenios in arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare in cazul nostru, avand doar un rol decorativ.

La acest capitol de plastica decorativa trebuie sa remarcam faptul ca biserica rupestra de la Japca se prezinta ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru.

Alaturi de aceste trasaturi, nisa din partea sudica a naosului releva ca la aceasta biserica s-au facut lucrari si pe la mijlocul secolului al XVII-lea, deoarece anume atunci concile laterale ale naosului erau inlocuite cu nise scunde in interior, redate prin mici rezalite in exterior.

Fondarea manastirii Japca se situeaza in perioada de evolutie de la statornicirea camerei mormintelor in bisericile manastiresti, pana la aparitia pridvorului, adica din perioada lui Alexandru cel Bun sau cea a lui Stefan cel Mare, inainte de anul 1484.

Pe la mijlocul secolului al XVII-lea biserica "Inaltarea Sfintei Cruci" a suferit unele modificari in partea sudica a naosului, iar usile, imanente unei biserici moldovenesti la trecerea dintr-un compartiment in altul, au fost inlocuite prin arcade mai largi in secolul XIX, atunci cand are loc unificarea compartimentala a spatiului interior.

In zilele noastre aceasta biserica are trei altare: "Inaltarea Domnului", "Schimbarea la Fata" si "Sfanta Cruce". Manastirea poate fi vizitata zilnic.

In imprejurimile manastirii se aflau inca cateva obiecte, care se merita sa fie cunoscute. In primul rand, acestea sunt rezervatiile naturale Rascov si Valea Adanca, izvorul cu apa minerala, fortificatii antice si asezari paleontologice in Socola si Rascov.

• Inaltarea Domnului - Sfantul Ioan Gura de Aur
  Publicat in : Inaltarea Domnului
• Inaltarea Domnului
  Publicat in : Inaltarea Domnului
• Manastirea Inaltarea Domnului - Detroit, Michigan
  Publicat in : Biserica in lume