Manastirea Negru Voda

Manastirea Negru Voda se afla in orasul Campulung-Muscel, in judetul Arges. Aceasta a fost ctitorita in anul 1215, prin traditie de catre Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi recladita de Matei Basarab, cand devine si manastire.

Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica mare a manastirii, Biserica mica - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domneasca - secolul al XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla si Hanul-Bazar al manastirii, disparut inca din 1746.

Fortificatiile datate din jumatatea secolului al XIV-lea sunt realizate sub forma unui val de pietris si bolovani de 9 metri latime inconjurat de un sant adanc de 2.5 metri plin cu apa. Palatul Domnesc a fost nucleul in jurul caruia s-au adaugat pe parcurs toate celelalte constructii ce vor forma Manastirea Negru Voda.

Al doilea ctitor al manastirii, Matei Basarab (1635-1638) reface din temelii lacasul transformand vechea biserica intr-o manastire de calugari, prin hrisovul din 10 august 1647, in acelasi an fiind construit si Turnul clopotnitei, inalt de 35 metri, avand functia de poarta de incinta dar si de fortificatie cu caracter militar, fiind prevazut cu metereze. Gangul boltit pastreaza si astazi masivele porti din stejar care se izvorasc cu o grinda de proportii, avand incrustate adanc inscriptii mentionand data de 1749.

Voievodul Matei Basarab, restaurand in anii 1635-1636 manastirea Negru Voda, vechea ctitorie a Basarabilor distrusa de cutremur in 1628, a gasit potrivit sa aduca tipografia daruita de mitropolitul Petru Movila, tiparind, in 1642, prima carte in limba romaneasca cu continut moral-filozofic: "Invataturi peste toate zilele, pe scurt".

In 1669, boierul Radu Nasturel a infiintat o scoala domneasca, prima scoala cu limba de predare romana, destinata a invata carte si pe copiii celor saraci, nu numai pe copiii boierilor si domnilor.

Biserica Mare a manastirii are hramul "Adormirea Maicii Domnului" si in forma actuala este a treia constructie. La inceput a functionat ca biserica de mir, de la inceputul secolului al XIV-lea pana in anul 1628, apoi din 1636 si pana in 1827, a durat a doua constructie facuta de Matei Basarab, arhiereul Filaret Beldiman a rezidit-o intre anii 1827-1832.

Biserica este in forma de nava, cu trei turle, cea din mijloc mai mare, iar cele de la rasarit si apus mai mici. A fost zidita de arhitectul Franz Walet in acelasi loc si cu acelasi material de la prima constructie.

Pe peretele vestic se afla o pisanie ampla, situata deasupra usii de intrare: a fost zidit dintr-un inceput de Radu Negru la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Voda si terminata de Nicolae Alexandru Basarab, inmormantat aici. La 1635 Matei Basarab o zideste din nou cu aceleasi materiale de piatra cioplita, intocmind obstea monahala cu primul staret Melchisedec.

Din cauza cutremurului din 1802 si 1819 biserica s-a daramat ramanand asa pana in 1826 cand din porunca voievodului Grigore Ghica si cu blagoslovirea mitropolitului Grigore incepe zidirea cu aceleasi materiale, adaugandu-se si pietre noi cioplite.

Din cauza grelelor intamplari (razboiul Rusiei cu turcii, boala ciumei, holerei si foamei) zidirea ei se intrerupe pana in 1831, cand cu ajutorul vornicului vel Pana Costescu si cu osteneala staretului Filaret Apanias Beldiman, venit din Moldova, biserica se termina si se tarnoseste la 30 octombrie 1832.

Altarul este larg, in forma de arc de cerc. Bolta este compartimentata de doua arcade asimetrice, sprijinite pe stalpi doar in partea de rasarit. In spatele tamplei se afla doua coloane care se inalta pana la bolta, pe cea din dreapta fiind inscriptionat anul 1832, cand s-a tarnosit biserica.

Tampla de lemn are decoratii ornamentale, predominand motivele vegetale stilizate. De asemenea, usile imparatesti si cele diaconesti sunt abundent decorate. Intre cele trei registre cu icoane se remarca cel superior, intrucat se arcuieste semicircular in partea centrala.

Tampla prezinta un plan central mai avansat spre naos, fata de cele laterale, retrase spre altar. In ansamblul ei este una dintre cele mai frumoase catapetesme din Muscel.

Naosul este dreptunghiular si nu are abside. In mijlocul naosului se afla un mare policandru din lemn sculptat.

In 1920 a inceput cladirea Orfelinatului, pe vechile ruine ale chiliilor, iar la 1 septembrie 1922 se inaugureaza aici Seminarul Orfanilor de Razboi "Patriarhul Miron".

Un eveniment dureros a fost incendiul din 1934, ziua de 8 mai, cand au ars: o parte din Seminar, staretia cu muzeul, turla sau cupola cea mare si invelisul clopotnitei.

In 1928 patriarhul Miron transforma acest locas din nou in manastire.
In 1955 s-a oranduit si pictura din nou, prin grija patriarhului Justinian, in fresca.

Pe latura vestica sunt zugraviti Matei Basarab, care tine in mana o biserica cu trei turnuri mari si doua mici, iar in partea cealalta Doamna Elena, tinand si ea cu mana dreapta biserica. Radu Negru tine si el cu mana stanga o alta biserica cu cinci turnuri mari si doua mici si Nicolae Alexandru Voievod Ilias tinand cu mana dreapta aceeasi biserica.

Biserica este zidita din piatra de Albesti, pe peretele exterior din vest se afla doua pisanii. Prima, asezata in stanga, face istoricul manastirii, asa cum era cunoscut in vremea lui Matei Basarab, laudand opera acestui domn bun si milostiv care a reconstruit biserica.

Langa inscriptie, asezata din ordinul lui Matei Basarab, se gaseste una cu text asemanator "pusa de campulungenii care voiau sa se vesniceasca si astfel amintirea privilegiilor lor".

La Manastirea Negru Voda a existat si o scoala de copisti cu puternice traditii, manuscrisele remarcandu-se printr-o scriere caligrafica, fiind impodobite cu frontispicii si miniaturi colorate.

Primii voievozi ai statutului feudal unitar ai Tarii Romanesti, Basarab I si Nicolae Alexandru, au fost inmormantati aici, in Paraclisul Curtii Domnesti din secolul al XIV-lea, dupa cum atesta, pentru primul, inscriptia grafit de la Curtea de Arges, care mentioneaza moartea lui Basarab, in 1352, la Campulung.

• Manastirea Corbii de Piatra
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Robaia
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Cotmeana
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Schitul Dragoslavele
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: