Sunt două moduri de a dobândi discernământul. Este un discernământ care vine din fire -păgânii din fire fac ale legii - şi este un discernământ care vine din creştere duhovnicească, din bun simţ, din întrebarea aproapelui. Acum, depinde ce vreţi să discerneţi. Vreţi să discerneţi între omiusia şi omousia, între sinergie şi epectaza, ha? Dacă vreţi să discerneţi între chestiile astea ideologice şi, oarecum, un pic idolatre, sigur că este greu, pentru că trebuie să urmaţi şcoli, trebuie să vă umpleţi mesele cu dicţionare, să citiţi mărturia părinţilor, să aveţi CD-ul ăla cu TLG-ul, cu toţi Sfinţii Părinţi ai Bisericii, să daţi enter, să vedeţi unde sunt cuvintele astea. Dacă vreţi să discerneţi asupra căsătoriei în viaţă sau asupra călugăriei în viaţă, deja avem o altă mâncare de peşte. Mai în glumă, mai în serios, zilele acestea, în timpul susţinerii unei remarcabile teze de doctorat de către un coleg de-al meu, Ciprian Streza, asupra anaforalei Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare58, părintele Ioan Ică Jr., care ne-a aruncat pe noi în aerul tare al teologiei pe când eram studenţi, la un moment dat, spunea un lucru - îi recomanda lui Ciprian ceea ce ne recomandam noi nouă de fiecare dată: să parcurgem până la un punct drumul lui Origen59.

Am zis până la un punct, pentru că ştiţi că, la Sinodul V Ecumenic, acesta a fost condamnat drept eretic - cu o marjă de eroare inclusiv din partea Sinodului. La un moment dat însă, părintele Ică spune aşa: în Origen, prima dată s-a manifestat gândirea analitică - analiza textelor - şi atunci a născut Hexapla. A luat, în momentul ăla, Origen toate textele Bibliei şi le-a pus pe coloană şi a făcut o carte care s-a chemat Hexapla şi care arăta că domne, uite: ediţia aia zice asta, ediţia aia spune aşa, ediţia ailaltă spune altfel. Bun. Deci asta este o gândire analitică - punem pe coloane. Discernământul coloanelor, da? Dar dacă vrem să ştim care-i mai bun, Adrian Mutu sau Nicolae Dică, ce facem? Nu mai putem face la fel, pentru că sunt două persoane distincte şi pentru că pe ăştia nu îi mai putem pune pe coloane. Dar ce putem face cu ei? Aici intervine cea de-a doua etapă din viaţa lui Origen, care s-a hirotonit preot şi a început să facă omilii, să propovăduiască, să spună tuturor ce mare bucurie este Hristos. Şi o mulţime de oameni, la cuvântul lui, s-au convertit. Iar în a treia fază a vieţii lui, când începuse să aibă suferinţele lui ca preot, a scris tratatele mistice, având deci o viziune absolut supra-dimensionată asupra teologiei.

Cam aşa este şi cu discernământul nostru în viaţă. Avem un discernământ care ne vine din datul cu capul în prag. In a doua fază, ocolim pragul sau învăţăm să intrăm pe uşă, pentru că avem o anumită rânduială, o anumită ţinută de intrare pe uşă. Abia în al treilea moment învăţăm să vedem ce este dincolo de uşă. Lucrurile acestea să le ţineţi minte şi să nu săriţi în viaţă nicio etapă pe care Dumnezeu v-o pune la îndemână. Să nu treceţi în clasa a 10-a, de exemplu, la citit Filocalia în limba greacă, pentru că nu veţi pricepe nimic. Să învăţaţi, în primul rând, mărturisirea de credinţă. Dacă ar fi după mine, un singur lucru aş trece în toate manualele de religie, de la clasa I până la a XII-a, şi ele n-ar avea decât o singură pagină: Cred într-Unul Dumnezeu, deci Crezul. Şi pe Crezul ăla, în clasa I, l-aş spune ca la clasa I, în clasa a II-a, ca la clasa a II-a şi tot aşa, pentru că poţi construi orice în jurul Crezului. De exemplu, te apuci şi faci istoria Bisericii Ortodoxe sau istoria bisericească universală, începând să spui în ce crezi, de ce a fost nevoie de Sinod, ce a zis ăla, ce a zis celălalt. Dar nu în clasa a 3-a sau a 4-a, ci abia când e mai mare elevul. Zic şi eu ca maneliştii: când au muşchii mai mari pe ei. Nu te apuci să sufoci bietul copil sub informaţie, pentru că Biserica nu este informaţie, după cum nu e nici o masă de informare, ci este o masă de formare, adică de mesaje care trebuie să plece şi să convertească inimile către Hristos60.

Pr. Conf. Dr. Constantin Necula

Crestinism de vacanta, Editura Agnos

Cumpara cartea "Crestinism de vacanta"

Note:
58 Lucrarea a fost publicată sub titlul Anaforaua Sfântului Vasile cel Mare (istorie-text-analiză comparată - comentariu teologic), Ed. Andreiana, Sibiu, 2006, 525 p.
59 Despre Origen recomandăm sinteza propusă de Claudio Moreschini şi Enrico Norelli în vol. I al lucrării Istoria literaturii creştine vechi greceşti şi latine (De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare), Ed. Polirom, 2001, p. 299-334. Despre Hexapla, p. 311-314.
60 De folos este volumul colectiv publicat de Patriarhia Română sub titlul Apostolat Educaţional. Ora de Religie - cunoaştere şi devenire spirituală, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2010, 84 p.
 

 

• Smerenia si discernamantul
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Discernamantul
  Publicat in : Editoriale
• Discernamantul in cresterea copiilor
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Filosofia postului: discernamantul duhovnicesc
  Publicat in : Post
• Discernamantul lui Avva Pimen
  Publicat in : Credinta