Despre noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane

Despre noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane Mareste imaginea.


Despre noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane

Motivele traditionale si contextuale de schimbare a procedurii de alegere a ierarhilor

Interviu cu Preasfintitul Damaschin

 

Reporter: Preasfintia Voastra, va propun sa abordam in acest interviu o problema de actualitate in Biserica noastra si anume modificarile pe care le aduce noul Statut al BOR, fata de Statutul din 1948.

 

PS Damaschin: Pentru inceput as vrea sa precizez ca inca de la inceputul anului trecut a intrat in vigoare legea cultelor, care prevede ca fiecare Biserica sa isi prezinte statutul de organizare. Termenul limita pana la care trebuia prezentat acest statut era sfarsitul anului care tocmai s-a incheiat. De aceea, era necesara revizuirea Statutului din 1948, prin eliminarea unor prevederi care corespundeau in epoca respectiva, dar care deja nu se mai aplicau chiar de zeci de si prin adoptarea unor noi prevederi necesare timpului nostru. In vederea realizarii acestui scop Sfantul Sinod, inca de la inceputul anului trecut, a alcatuit un calendar pentru realizarea acestui obiectiv. In prima faza s-au facut consultari la nivel de eparhie.

 

Mentionez, ca noi am solicitat parintilor protopopi sa discute acest statut la nivel de protoierie si, dupa aceea, sa prezinte propunerile la eparhie. Intr-o sedinta largita a Permanentei Consiliului Eparhial, cu parintii protopopi si parintii consilieri, inspectorul bisericesc si secretarul eparhial, s-a procedat la discutarea si alcatuirea la nivel de eparhie a propunerilor pentru introducerea sau eliminarea unor prevederi din vechiul statut.

 

Apoi, propunerile respective au fost transmise la sinoadele mitropolitane, care au discutat propunerile prezentate de eparhiile din jurisdictie si, de asemenea, in urma analizarii tuturor propunerilor s-au inaintat aceste propuneri catre Sfantul Sinod.

 

Intrucat in Sfantul Sinod a fost o analiza profunda a statutului, articol cu articol, elaborarea noului statut s-a facut in mai multe sedinte si ultima sedinta a avut loc in luna noiembrie. Patriarhia a trimis la guvern acest statut, pentru a vedea daca nu cumva unele prevederi vin in contradictie cu legislatia romaneasca si europeana. Astfel ca, noul document aprobat de Sfantul Sinod prin hotararea nr. 4768/28 noiembrie 2007, a fost recunoscut de catre Guvernul Romaniei prin H.G. nr. 53/16 ianuarie 2008 si publicat in Monitorul Oficial nr. 50/22 ianuarie 2008, de la aceasta data intrand in vigoare (cf. articolul 203 din Statutul pentru organizarea si functionarea BOR).

 

Reporter: V-as ruga sa mentionati acele prevederi care aduc modificari mai importante fata de vechiul statut.

 

P.S. Damaschin: Sigur ca au existat multe adaosuri si prevederi. Intrucat vechiul statut a functionat sub regimul care era ateist si comunist, erau prevederi care sa intareasca pozitia Bisericii in fata statului comunist, care in prezent nu mai sunt utile.

 

Asadar au fost schimbate unele prevederi sau, in unele cazuri, au fost numai amendate. De exemplu, in Adunarea parohiala, preotul nu era socotit ca administratorul averii bisericesti, ci epitropul avea aceste atributii, lucru care in realitate nu a avut loc aproape in nici o parohie din tara. Acum se prevede ca preotul este cel care raspunde de averea bisericii, fiind ajutat desigur de unul sau chiar doi epitropi. Alta prevedere importanta, care oarecum este revolutionara in Biserica Ortodoxa, este aceea ca femeile majore sunt membre ale Adunarii Parohiale si, drept consecinta, ele pot face parte si din Consiliul Parohial, nu numai din Comitetul Parohial ca pana acum, unde erau majoritare. Aceasta prevedere nu mai exista in nici o Biserica Ortodoxa. O alta schimbare se refera la procedura alegerii ierarhilor, care acum sunt alesi de catre Sfantul Sinod, pana acum alegerea facandu-se de catre Colegiul Electoral Bisericesc.

 

Reporter: V-as ruga sa oferiti mai multe amanunte cu privire la necesitatea schimbarii procedurii de alegere a ierarhilor, intrucat se fac comentarii pe acest subiect, in sensul ca s-a restrans participarea laicilor, si chiar a preotilor la procesul decizional in Biserica si acest lucru nu ar fi in spiritul traditiei.

 

P.S. Damaschin: In ceea ce priveste alegerea ierarhilor, poate ca acest subiect nu ar fi fost dezbatut atat de mult si sa se ia hotarari care sa modifice prevederile vechiului Statut, daca aceasta tema nu ar fi fost atat de mult mediati-zata. Anul trecut a trecut la cele vesnice Preafericitul patriarh Teoctist si, pana la alegerea unui nou patriarh, a existat in mass-media si in diferite declaratii de presa si comentarii opinia ca in Biserica Ortodoxa Romana laicii sunt cei care au un cuvant hotarator de spus in alegerea ierarhilor, si nu atat laicii, cat puterea politica isi face jocurile in desemnarea patriarhului si a celorlalti ierarhi, in sensul ca un anumit partid va impune un candidat propriu pe care sa-l poata manevra. Lucrurile desigur ca nu au stat asa. Asadar, nici dupa procedurile vechiului statut puterea politica nu a avut un rol determinant in alegerea patriarhului. Totusi, atacurile deosebit de virulente la adresa Bisericii din acea perioada, atat in ceea ce ii priveste pe ierarhi, cat si pe membrii Colegiului electoral, chiar daca nu erau intemeiate, erau dirijate pentru a face presiuni, iar aceste presiuni vizeaza in special laicii si preotii electori, caci ierarhii, chiar daca nu putem absolutiza, au cunostinte directe cu privire la posibilii candidati, nu cunostinte mijlocite de intermediari sau manipulate de presa. De aceea, dupa alegerea patriarhului, reflectandu-se si la impactul unei asemenea alegeri la nivelul Bisericii si a tarii, cat si la impactului nefast pe care presa il creeaza, s-a cautat sa se gaseasca o procedura mai putin vulnerabila si, avand in vedere, atat traditia Bisericii Ortodoxe, cat si procedurile actuale din Bisericile Ortodoxe surori, s-a ajuns sa se schimbe procedura de alegere a inaltei ierarhii. Astfel, ne-am aliniat si noi la celelalte Biserici Ortodoxe, caci ramasesem singura Biserica Ortodoxa in care laicatul avea un cuvant important de spus. In toate celelalte Biserici alegerea ierarhilor se face de catre ierarhi. Exista unele deosebiri in ceea ce priveste procedura alegerii, dar laicii si preotii nu participa prin vot la alegeri in nicio Biserica Ortodoxa. In Patriarhia Ecumenica si in Patriarhia Moscovei nu toata ierarhia voteaza, cum se intampla la noi, ci doar 12 ierarhi aleg episcopul, arhiepiscopul sau mitropolitul dintr-o eparhie vacanta. In alte Biserici voteaza toti ierarhii titulari, insa nu si episcopii vicari. Deci, sunt cateva prevederi care ne deosebesc de celelalte Biserici si acestea isi au importanta lor.

 

Reporter: Aceasta schimbare ar putea fi preponderent conjuncturala, datorata climatului din perioada precedenta alegerii patriarhului?

 

P.S. Damaschin: Hotararea cu privire la alegerea ierarhilor a fost luata in urma unei dezbateri in Sfantul Sinod, in sensul ca a existat si o parere discordanta, si anume, sa ramanem la prevederile vechiului statut, chiar daca prin aceasta ne-am deosebi de celelalte Biserici Ortodoxe. Prin pastrarea vechii proceduri, insa, intram intr-o oarecare contradictie cu celelalte Biserici, pentru ca atunci cand s-a hotarat autocefalia Bisericii noastre, s-a hotarat si ca vom pastra unitatea de cult, credinta si canonica cu toate celelalte Biserici Ortodoxe. Noi ramanand singura Biserica cu alt principiu de alegere, intram intr-o oarecare contradictie. De ce oarecare? Pentru ca si prevederile vechiului statut se bazeaza pe o traditie a Bisericii primare, cand laicii au avut un rol important in alegerea ierarhilor. A existat aceasta dezbatere in sedintele Sfantului Sinod si, dupa ce s-au expus toate argumentele si de o parte si de cealalta, s-a trecut la votare si propunerea mentinerii vechii proceduri a avut 4 voturi, in timp ce propunerea in sensul schimbarii a avut toate celelalte voturi.

 

Reporter: Pentru laici, mai ales pentru cei care nu sunt foarte angajati in viata Bisericii, acest lucru pare a fi o frustrare.

 

P.S. Damaschin: As vrea sa fac o observatie. Daca, intr-adevar, la inceput, inclusiv patriarhii erau alesi prin aclamatii de catre populatie si cel propus putea sa nu fie nici preot, nici calugar, ci mirean, daca s-a parasit aceasta modalitate de a alege inaltii ierarhi, ne dam seama ca nu s-a facut aceasta fara motive bine intemeiate. Episcopii erau casatoriti si la un moment dat s-a luat hotararea ca episcopii sa fie alesi dintre monahi sau preotii vaduvi, iar aceasta pentru ca au existat motive in acest sens, existau acuzatii impotriva lor. Atunci Biserica a cautat sa formuleze prevederi, prin care sa fie alesi in randul ierarhiei persoane care sa corespunda, sa fie bine pregatite, sa aiba si calitati morale, apoi, prin organizarea scolilor teologice, candidatii trebuia sa corespunda si din punctul de vedere a studiilor.

 

Reporter: In Biserica primara credinciosii dintr-o cetate erau relativ putini la numar si se cunosteau intre ei. Nu putem compara situatia de acum din Biserica cu situatia din Biserica primara. Nu putem aplica in Biserica de masa aceleasi proceduri cu cele din Biserica primara. Pastram insa principiile, dar depinde si cum anume aplicam aceste principii. Spre exemplu, laicii si intreg clerul unei cetati participa la alegerea episcopului, iar episcopul era ales ca episcop al acelei cetati. Desigur ca, astazi, episcopul avand si o arie mai larga de jurisdictie, nu putea fi ales decat prin reprezentare, dar, in acest fel, mirenii si clerul de la Botosani si Arad alegeau episcopul de Tulcea. Nu cred ca acest tip de reprezentare era cea mai potrivita forma.

 

P.S. Damaschin: Daca o metoda ar fi fost infailibila, nu s-ar fi schimbat si nici nu ar mai exista argumente de a o accepta sau respinge. Dar alegerea ierarhiei este o activitate cu o mare componenta umana care, desigur, are si posibilitatea de a gresi. Ceea ce ati spus desigur ca este real si, inca o data, daca metoda prin care poporul alegea ierarhii s-ar fi dovedit buna, s-ar fi ramas la aceasta procedura. Daca procedura s-a schimbat in timp, s-a schimbat datorita faptului ca elementul laic putea sa influenteze o alegere dupa alte criterii decat cele bisericesti. Mai trebuie sa precizam ca o democratie reala nu a existat niciodata si nu exista nici in prezent, dar structuri democratice Biserica a avut, are si va avea.

 

Reporter: Credeti ca structurile democratice ar putea fi caracteristice Bisericii? Biserica este in esenta ierarhica, nu democratica, si fiecare persoana isi exercita acele responsabilitati conform harului pe care il are. Mirenii au harul Botezului, clerul are insa si harul hirotoniei, conform treptei in care a fost hirotonit. De aceea nu cred ca este potrivit ca cineva sa solicite drepturi care corespund unei trepte harice superioare.

 

P.S. Damaschin: In invatatura de credinta se spune ca un laic nu are voie sa vorbeasca de rau un preot, sau ca preotul nu poate sa-l discute pe episcop, nu-l poate da in judecata. insa nu putem sa absolutizam. Iar in Biserica sunt si aceste structuri democratice, in intelesul de azi al cuvantului, dar democratie in sens real nu exista. Ea nu a existat nici in tara care a creat democratia, pentru ca acolo vota doar aristocratia, pentru ca cei ce erau dependenti de stapani nu aveau nici un drept, erau socotiti in rand cu animalele. Si astazi, in democratie, votezi ceva, dar apoi te supui celor pe care le hotarasc cei alesi.

 

Trebuie sa precizez ca, prin hotararea care s-a luat, ca ierarhii sa fie alesi numai de catre ierarhi, s-a mentinut si participarea laicilor si clerului la procedura de alegere, prin consultare si prin posibilitatea pronuntarii asupra candidatilor. Atunci cand e ales un episcop, e consultata Adunarea Eparhiala a eparhiei respective, care nu numai este consultata, dar si desemneaza 2 candidati. Deci sunt consultati reprezentantii mirenilor si clerului din eparhia in cauza. Apoi Sinodul mitropolitan desemneaza si el 2 candidati, iar Sfantul Sinod desemneaza 2 candidati si, apoi, alege dintre cei 6 candidati.

 

Reporter: Fiecare structura desemneaza alti candidati, sau pot fi desemnati si aceiasi candidati? Structurile superioare pot propune o persoana deja propusa?

 

P.S. Damaschin: Desigur, dar fiecare structura e obligata sa propuna 2 candidati, ca sa nu avem un singur candidat, caci acesta nu mai este alegere. Pot fi intre 2 si 6 candidati.

 

Reporter: Principalul repros, care se face in privinta schimbarii procedurii de alegere a ierarhilor, este faptul ca nu a existat o dezbatere. Preasfintia Voastra ati precizat la inceputul interviului ca a existat o dezbatere ierarhica, la nivelul intregii patriarhii, incepand cu protoieriile. Unde s-au regasit mirenii in aceasta dezbatere?

 

P.S. Damaschin: Atunci cand noi am transmis la protoierii sa se faca aceasta dezbatere, am transmis ca si reprezentantii mireni sa participe la aceasta, insa, desigur ca dezbaterea a avut un ecou destul de restrans, mai ales pentru ca nu sunt multi specialisti. Noi, ca episcopie, am luat la cunostinta de aceasta propunere la sinodul mitropolitan, unde au venit propunerile de la toate eparhiile si am acceptat-o acolo.

 

Reporter: La nivelul patriarhiei sunt insa teologi de marca, care nu fac parte din cler. Acestia ar putea fi frustrati, pentru ca dezbaterile, sau cel putin propunerile, nu razbat nici macar in presa bisericeasca, ca propuneri. Atunci cand se ia la cunostinta de acest lucru, se ia la cunostinta ca de un lucru gata facut.

 

P.S. Damaschin: Este o frustrare teoretica, pentru ca, in primul rand, tot cele 2 variante s-ar fi ciocnit. Argumentele au fost luate in discutie in Sinod. Noi avem aceste structuri democratice, dar realitatea este ca nici un membru al Adunarii Eparhiale nu este propus printr-o emulatie a laicilor, ci ca urmare a propunerilor protopopilor. El este cel care ii cunoaste mai bine pe laicii din protoieria aceea, pe aceia care sunt mai devotati Bisericii. Nu exista un laicat care sa vina la o biserica, interesat pentru aceste probleme, sau care sa hotarasca sa puna un delegat care sa ii reprezinte in Adunarea Eparhiala.

 

Reporter: Va multumesc foarte mult pentru interviu.

Interviu realizat de monahia Emilia NISTOROIU

Baraganul Ortodox

 

 

 

25 Iulie 2012

Vizualizari: 5162

Voteaza:

Despre noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE