Mosul Gheorghe Lazar, pelerinul roman

Mosul Gheorghe Lazar, pelerinul roman Mareste imaginea.

Mosul Gheorghe Lazar a ramas in inimile celor care l-au cunoscut, mireni si monahi, drept un sfant al zilelor noastre, un model al adevaratului pelerin roman. Cinstit ca sfant nu numai in Romania, ci si la Muntele Athos, Mosul Gheorghe Lazar a fost un om al rugaciunii si al nevointelor celor duhovnicesti. Acest mirean harismatic, care a primit de la Dumnezeu darul rugaciunii neincetate si pe cel al discernamantului duhovnicesc, a avut ca ucenici numerosi monahi, intre care Parintele Ioanichie Moroi (ajuns staret al Manastirii Sihastria) si Protosinghelul Damaschin Trofin (staret al Manastirii Rasca). Mormantul sau  se afla  in  cripta  de  sub  altarul Bisericii Manastirii Varatec, comuna Agapia, sat Varatec, jud. Neamt.

Mosul Gheorghe Lazar - Viata

Originar din satul transilvanean Sugag, Mosul Gheorghe Lazar s-a nascut nascut in 1846, intr-o familie de oameni muncitori. Parintii l-au casatorit la varsta de 24 de ani, Dumnezeu daruindu-i o familie cu cinci copii.Indeletnicirea lui era cresterea vitelor.

In familie ducea o viata crestineasca aleasa, in munca cinstita, in post si milostenie. Citea Psaltirea zilnic iar noaptea se ruga in gradina. Chipul sau era totdeauna senin, in pofida numeroaselor griji si nevoi materiale pe care le presupune viata de familie.

Dorind sa se "inchine la locul unde au stat picioarele Lui” (Ps. 131), in 1884, a hotarat impreuna cu alti tarani sa mearga in pelerinaj in Tara Sfanta. A luat cu sine Sfanta Evanghelie si Psaltirea si a mers pe jos pana la Constanta. De aici si-a continuat calatoria cu vaporul. Se ruga necontenit si dormea numai doua ore. A stat vreme de patru zile in Ierusalim, mergand de trei ori pe zi pentru a se inchina la Sfantul Mormant. A vietuit in post si rugaciune, pentru o perioada, in manastirile din pustiul Iordanului, si la Sinai.

Mosul Gheorghe Lazar

Perioada sederii sale la Locurile Sfinte a fost de un an. Aici a cunoscut un pustnic care i-a spus acestuia sa nu se calugareasca, ci sa mearga postind si rugandu-se prin lume pentru redesteptarea crestinilor la credinta. Inainte de a-si asuma aceasta chemare la a-L marturisi pe Hristos in lume, Mosul Gheorghe Lazar s-a retras timp de 40 de zile in desert unde a infruntat grele ispite. Tot acum a hotarat sa nu-si mai acopere capul si sa mearga descult pana la sfarsitul vietii sale.

La intoarcere, Gheorghe s-a nevoit vreme de un an si jumatate in Muntele Athos, acest pelerinaj aducandu-l tot mai aproape de Dumnezeu. Intors acasa, a mai trait in familie pana in 1890, cand si-a asezat copiii in randuiala si s-a retras ca un pelerin spre manastirile Moldovei.

Toata viata a fost pelerin, mergand cu picioarele goale si capul descoperit, cu Psaltirea in mana, pentru a se inchina la sfintele locasuri din tara. Era cunoscut parintilor si toti il primeau cu dragoste. Statea pana la o saptamana in fiecare lacas, pazind neschimbata buna lui randuiala si zabovind in vorbiri duhovnicesti cu parintii calugari. Manastirile cele mai iubite Mosului Gheorghe erau: Bistrita, Neamt, Sihastria, Sihla, Agapia, Varatec si Nechit.

Incercand sa urmeze exemplul Mosului Gheorghe Lazar au apartut si alti pelerini, ucenici ai acestuia, multi dintre ei ajungand calugari. Intre ucenicii sai s-au numarat si Parintele Ioanichie Moroi (ajuns staret al Manastirii Sihastria) si Protosinghelul Damaschin Trofin (staret al Manastirii Rasca).

Din 1895 i s-a dat o chilie in turnul Bisericii Sfantul Ioan din Piatra Neamt unde avea sa traiasca vreme de 26 de ani. Noaptea se ruga (cunoastea Psaltirea pe de rost si multe alte rugaciuni ale Bisericii) in timp ce ziua strabatea strazile orasului, fiind urmat copii si de oamenii care ii cereau sfat duhovnicesc. Din banii pe care ii primea ca milostenie, cumpara paine de la o brutarie din oras, pe care o oferea saracilor. Ii pomenea in rugaciuni pe toti cei care ii facusera un dar.

La 15 august 1916 s-a savarsit in chilia lui, fiind inmormantat in cimitirul orasului.

In vara anului 1934, Protosinghelul Damaschin Trofin, ucenicul sau, fiind staret la Manastirea Rasca-Suceava, a voit sa duca osemintele Mosului Gheorghe Lazar la Rasca. Astfel, asezandu-le intr-un sicriu, le-a pus in caruta si a pornit spre Targu Neamt. La drumul spre Varatec, insa, caii s-au oprit si n-au voit nicidecum sa mearga mai departe. Zadarnic incerca parintele Damaschin sa-i porneasca din loc. Apoi fara veste, caii au pornit in galop spre Varatec si nu s-au oprit decat in fata manastirii.

Intelegand staretul ca aceasta este voia fericitului batran Gheorghe Lazar, i-a facut prohodul in biserica, impreuna cu tot soborul maicilor, iar osemintele le-a asezat in gropnita, sub altar, unde se afla pana in prezent.

Mosul Gheorghe Lazar - Fapte si cuvinte de invatatura

Marturii despre viata si cuvintele de invatatura ale Mosului Gheorghe Lazar, adunate de la cei care i-au fost ucenici directi, intalnim in scrierile Parintelui Ioanichie Balan si ale Parintelui Cleopa Ilie. In cele ce urmeaza, vom cita unele dintre acestea:

Odata s-a urcat Mos Gheorghe la Schitul Sihla cu mai multi parinti din Sihastria. Batranul mergea inainte, rostind in taina rugaciunea lui Iisus. Apoi, deodata s-a impiedicat si era gata sa cada jos. Atunci s-a intors catre parinti si le-a zis:
-  Vedeti ce mi s-a intamplat? Numai putin am parasit rugaciunea si indata m-a parasit darul lui Dumnezeu. Cum m-am pogorat cu mintea jos, m-am si impiedicat sa cad, caci, mintea trebuie sa fie intotdeauna inaltata la Dumnezeu.

***

Mosul Gheorghe Lazar, saracul. Zicea: 
- Draguta, sa nu te gandesti decat la iad si la moarte. Sa nu te gandesti la nimica, decat sa fie moartea si iadul. Ca daca te gandesti la iad, nu ajungi in iad.

***

Odata l-a intrebat un tanar din Zarnesti:
- Mos Gheorghe, vreau sa ma fac calugar. La ce manastire sa ma duc?
- Asculta, draguta. Daca vrei sa te mantuiesti, du-te acolo unde sunt mai multe ispite!

***

Altadata l-a intrebat ucenicul sau, Dumitru Trofin, din Piatra Neamt:
- Mos Gheorghe, m-am hotarat sa ma duc la Sfantul Munte. Ce sfat imi dai?
- Draguta, nu te duce la Sfantul Munte. Poti fi si aici calugar bun. Du-te la Schitul Sihastria. Acolo este un egumen ales si are mare nevoie de frati. Deci, ascultandu-l, acesta a ajuns duhovnic iscusit.

***

Alti doi ucenici ai batranului, anume Ioan si Constantin Pavaluca, mocani vestiti din comuna Bretcu-Covasna, l-au intrebat:
- Mos Gheorghe, vrem sa ne facem amandoi calugari. Donam manastirii si averea noastra formata din 500 de oi. La care manastire sa mergem?
- Draguta, mergeti la Manastirea Neamt. Acolo este mantuirea voastra!

 ***

Alta data mos Gheorghe s-a urcat in tren la Pascani sa mearga la Roman, dar nu avea bilet. Controlorul i-a spus:
- Mosule, daca n-ai bilet, la prima statie te dai jos din tren!
Batranul rostea in taina Psaltirea pe care o stia din tinerete pe de rost. Iar oamenii din tren rugau pe controlor sa-l lase, ca este om cu viata sfanta.
Insa, la prima statie, l-a coborat din tren, iar batranul a plecat pe jos pe langa calea ferata, zicand:
- Draguta, ramaneti aici cu Dumnezeu si cu maicuta Domnului!
Dupa putin timp, mecanicii au vazut ca trenul nu mai porneste, si nu stiau de ce!
Atunci oamenii au inteles ca din cauza batranului, care a fost dat jos, nu mai porneste trenul. Auzind controlorul, imediat a plecat pe jos dupa el, l-a urcat in tren si a pornit locomotiva.

***

A venit odata Mos Gheorghe la iarmaroc in Targul Neamt intr-o luni si l-au suit oamenii intr-o caruta sa tina predica. Nu a mai vandut nimeni in ziua aceea. Tinand predica acolo si invatand oamenii, tot iarmorocul a venit la Mosul Gheorghe. Si s-a intamplat atunci ca o evreica tanara nu putea naste, era prima data, cand trebuia sa nasca primul copil, si era gata sa moara. Au venit o multime de doctori, ca zicea ca nu mai poate, moare. Nu mai putea nici racni si zicea ca moare. Au venit evreii la Mosul Gheorghe:

– Mosu’ Gheorghe, noi suntem evrei.
– Dar draguta, ce ai?
– Moare fata noastra. Hai la noi ca gata, doctorul a spus ca nu mai are ce face, moare fatanoastra.
– Draguta, lasa sa termin predica.
– Mosu’ Gheorghe, acum moare chiar acum moare.
– Nu moare pana nu vin eu.Si au stat si au asteptat pana a terminat predica, apoi s-a luat un card de evrei dupa el. Zice:
– Dar va botezati?
– Toti ne botezam daca traieste fata, ca numai pe aceea o avem. Boierul era bogat, om voinic. Cand au ajuns acolo, un card de evrei pe langa ea, ea era mai moarta, nu mai putea, gata, stateau pe langa dansa. Dar Mosul Gheorghe, cand a deschis usa, a strigat:
– Hai, deschide-te cu Dumnezeu si cu Maica Domnului.Tot atunci a si nascut. A venit si i-a facut cruce pe cap si a spus:
– Sa fie al lui Hristos.
– Si s-a facut sanatoasa si s-a botezat si ea si copilul si i-a pus numele Gheorghe, dupa Mosul Gheorghe. S-au botezat atunci 5-6 familii de evrei in Targu Neamt.

Si cand il vedeau pe Mosul Gheorghe:
– Mosu’ Gheorghe, hai sa te incalzesti olecuta. Unul dintre ei era brutar si stiti ca se trage jaraticul de la paine in fata. Mosul Gheorghe era cu picioarele inghetate, ca mergea prin ger si le tinea si suflecate pana la genunchi.
– Mosu’ Gheorghe, ai sa mori de frig! Hai sa te incalzesti oleaca. S-a dus acolo:
– Draguta, ia da un scaun! Jaratecul era de o palma si a pus picioarele pe jaratec descult.
– Vai, Mosu’ Gheorghe, arzi!
– Lasa, draguta, sa se incalzeasca.A iesit apa din piciarele lui si a stins focul. Si ziceau evreii:
– La Mosul Gheorghe nici gerul, nici focul nu au ce-i face.

***

Cea mai inalta rugaciune a batranului era cea de noapte, pe care o facea in biserica. Timp de peste 30 de ani nu a lipsit niciodata noaptea de la biserica. Intra la ora 11 inainte de miezul noptii si iesea dimineata, intre orele patru-cinci. Oriunde innopta, in orase, prin sate sau pe la manastiri, pastra cu sfintenie aceasta randuiala. Aceasta era rugaciunea de foc a batranului Gheorghe Lazar, pe care o savarsea in taina, nestiut de oameni.

Ucenicul sau, Protosinghelul Damaschin Trofin din Manastirea Neamt, spunea urmatoarele:
- Fiind eu de loc din Piatra Neamt, Mosul Gheorghe venea adesea in casa noastra. Intr-o zi, pe cand aveam 15 ani, a zis batranul catre tata:
- Draguta, lasa copilul deseara sa se roage cu mine la biserica!
- Il las, Mos Gheorghe. Si am plecat impreuna spre biserica Sfantul Ioan Domnesc.
Noaptea, la ora 11, a deschis biserica si ne-am incuiat inauntru. Pe mine m-a trimis la strana sa citesc incet din Ceaslov, iar el a ramas in pronaos. Si a stat acolo nemiscat, descult pe piatra, cu mainile in sus la rugaciune, doua ceasuri. Eu ma uitam pe furis la el, sa vad cum se roaga, dar nu intelegeam ce zice. Apoi a zis cateva catisme din Psaltire. Apoi a lasat Psaltirea si zicea catre fiecare sfant din calendar aceasta scurta rugaciune:
- Sfinte preacuvioase parinte (numele), roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, pacatosii!
Pe urma a inceput sa pomeneasca pe de rost pe toti oamenii care i-au dat milostenie in ziua trecuta, fara a uita vreun nume. Pentru fiecare facea o inchinaciune si zicea aceasta rugaciune:
- Preasfanta Treime, miluieste pe cutare care m-a miluit pe mine pacatosul! Apoi si-a pus cojocul, Psaltirea si toiagul in strana si a inceput sa faca metanii cu rugaciunea lui Iisus, mai mult de un ceas. Iar cand a observat ca se lumineaza de ziua, s-a apropiat de mine si mi-a zis:
- De acum, hai sa mergem, draguta!

Radu Alexandru

Mos Gheorghe Lazar

28 Mai 2013

Vizualizari: 5316

Voteaza:

Mosul Gheorghe Lazar, pelerinul roman 4.40 / 5 din 5 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • Constanta SzlavicsPostat la 2013-05-29 15:56

    Am primit in dar, anul trecut, de la parintele Ioasaf, manastirea Sihstria, aceasta comoara de carte, cu viata lui Mos Gheorghe Lazar si am realizat starea de decadere in care sunt.. si am invatat, ca doar iubirea de Dumnezeu cu adevarat, aduce putere, fericire vesnica! Doamne ajuta!

  • Carmen HirsanPostat la 2013-05-29 05:39

    Este minunat acest Mos Gheorghe Lazar.M-au trecut fiori de bucurie .Mi-ar placea sa stiu mai multe despre acest sfant .

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE