Herodion

Herodion sau Herodium este numele unui deal din pustiul iudeu, asemanator unui vulcan, aflat la o distanta de numai 12 kilometri inspre sud de Ierusalim, si la numai 5 kilometri sud-est de localitatea Betleem. Cruciatii au cunoscut acest deal mai ales sub numele de „Muntele Francilor”, in vreme ce arabii il numesc „Jabal al Fourdis”, adica „Muntele Paradisului”.

Regele edomit Irod cel Mare a construit pe acest deal, la o altitudine de 758 de metri deasupra nivelului marii, o puternica fortareata si un palat care a fost numit dupa numele sau, anume Herodion. Iosif Flaviu spune ca Irod cel Mare „a construit o fortareata pe un munte dinspre Arabia, numind-o dupa numele sau, Herodion” (1, 21, 10).

Irod cel Mare a fost unul dintre cei mai mari constructori din istoria Tarii Sfinte. Irod a zidit fortareata Herodion in desertul iudeu din sudul Ierusalimului pentru a-i servi ca resedinta, loc de odihna, loc de retragere si mormant. Fortareata lui Irod, din apropierea Ierusalimului, este deosebita, impresionanta, asemanandu-se oarecum cu cea de la Masada, de langa Marea Moarta, extinsa si intarita tot de el. 

Irod cel Mare, numit de istorie si Irod I, s-a nascut in anul 74 i.Hr, in Idumeea, undeva la sud de Iudeea. Intre anii 43-40 i.Hr, el a ocupat functia de guvernator al Galileei, iar mai apoi, intre anii 37 i.Hr - 4 d.Hr, a fost numit rege al Iudeei, teritoriu supus Imperiului Roman. Se stie ca el este cel care a refacut Templul din Ierusalim. Dupa moartea lui, imparatul Augustus (19 i.Hr – 14 d.Hr) a impartit regatul Iudeea intre trei dintre fiii lui Irod cel Mare: Irod Agripa, Irod Filip si Arhelau.

Viata lui imorala este mentionata de mai multe surse. Astfel, din scrierile istoricului Iosif Flaviu, aflam ca Irod cel Mare a avut zece sotii si mai multi copii; si-a omorat trei copiii; a ordonat uciderea tuturor pruncilor evrei cu varsta pana in doi ani, din Betleem si imprejurimi: „Cand Irod a vazut ca a fost amagit de magi, s-a maniat foarte si, trimitand a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem si in toate hotarele lui, de doi ani si mai jos, dupa timpul pe care il aflase de la magi” (Matei 2, 16).

Herodion, palatul lui Irod cel Mare - scurt istoric

Herodion este unul dintre multe proiecte impresionante ale regelui edomit. Se crede ca Irod cel Mare a si fost inmormantat in acest loc, undeva pe la jumatatea dealului, intr-un mormant special, urmandu-se o procesiune impresionanta, dupa cum marturiseste istoricul Iosif Flaviu.

Dealul pe care a fost construita fortareata a fost ales pentru inaltimea lui deosebita, fata de relieful locului, pentru asezarea acestuia, in apropierea vechiului drum spre Marea Moarta, dar si pentru a comemora victoria lui Irod din acest loc, obtinuta in anul 40 i.Hr.

Coplexul fortificat numit Herodion a fost construit intre anii 23-20 i.Hr, pe o suprafata de cinci hectare, pe unul dintre cele mai inalte dealuri din pustiul iudeu. Herodion a fost gandit aproape ca un oras in miniatura, el impartindu-se in doua parti: partea superioara includea o puternica fortareata, zidita in forma cilindrica, iar partea inferioara, asezata la baza dealului, cuprindea palatul, gradinile si restul de cladiri necesare.

Initial, fortareata din varful dealului a fost zidita ca o structura cu sapte etaje, cu ziduri inalte de peste 35 de metri si deosebit de puternic fortificate, peste nivelul solului; zidurile circulare aveau un diametru de 63 de metri. Mai tarziu, zidurile fortaretei, ce se intindeau de jur-imprejurul platoului superior al dealului, au fost ascunse in spatele unui strat foarte gros de pamant; pamantul a fost luat dintr-un deal vecin, aflat in partea nordica a locului. 

Primele doua etaje, cele mai de jos, au fost sapate in pamant, o multime de arce suportand greutatea cladirii; celelalte etaje erau zidite pe o structura interioara din lemn. In interiorul fortaretei a fost zidit Palatul lui Irod, alcatuit dintr-o multime de curti interioare, camere si sali de baie.

Fortareata era legata de orasul de jos printr-un drum drept, cu trepte sapate in piatra, zidit in partea nord-estica a dealului. Cele mai importante parti ale orasului de jos erau: palatul, cladirile administrative, gradinile romane si un lac.

Apa necesara orasului de jos era adusa aici de un apeduct, din mai toata regiunea Betleem. Apa necesara fortaretei de pe deal era furnizata de cateva cisterne subterane, zidite in partea nord-estica a dealului, care se umpleau cu apa de ploaie.

In anul 66, in cadrul marii revolte impotriva romanilor, zeletii au cucerit fortareata Herodion. In vremea locuirii in aceasta, zelotii au transformat o cladire publica in sinagoga si au adaugat interiorului doua fantani, una langa sinagoga si alta langa turnul estic. Dupa aproape patru ani de asediu, rebelii s-au predat armatei romane, fara a mai varsa sange, ca in cazul luptei de la Masada.

In cadrul revoltei conduse de Bar Kochva (132-135), fortareata a fost cucerita pentru a doua oara de revolutionarii evrei. Ca masura de siguranta, evreii au sapat culoare ascunse, de jur-imprejul cisternelor de apa, spre a se asunde de romani. Aceasta retea de tunele subterane poate fi vazuta foarte bine si astazi. 

Locul a ramas pustiu pentru o oarecare vreme, pana in secolul al V-lea, cand o comunitate de calugari s-a asezat aici, zidind patru biserici. Dupa cucerirea araba (secolul VII), locul a ramas iarasi in ruina, regiunea fiind locuita multa vreme numai de beduini.

Herodion a fost supus sapaturilor arheologice inca din secolul al XVIII-lea. O serie ampla de excavatii a fost intreprinsa de catre franciscani (1962-1966); sub conducerea lui Vigelio Corbo, acestia au scos de sub pamant orasul de sus.

Incepand cu anul 1972, profesorul Ehud Netzer, membru al Universitatii din Ierusalim, a condus toate sapaturile arheologice efectuate in Herodion, in special in orasul de jos. In anul 1988, el a scos la lumina o retea de tunele si cisterne, aflata in partea nord-estica a dealului.

In anul 2007, arheologul Netzer a confirmat descoperirea mormantului regelui Irod cel Mare, localizat intr-o cladire monumentala, pe panta nord-estica a dealului Herodion. Desi a scos la lumina cateva parti din sarcofagul de piatra al lui Irod cel Mare, el a continuat cautarile, afland si mai multe dovezi care atesta autenticitatea locului ca mormant al lui Irod.

Teodor Danalache

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: