Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei

Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei Mareste imaginea.

Preaiubitului cler, cinului monahal si dreptmaritorilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Romane, har, mila si pace de la Dumnezeu Tatal, iar de la noi, arhieresti binecuvantari

Iubitii nostri fii sufletesti,

In prima duminica din Sfantul si Marele Post, numita Duminica Ortodoxiei, Biserica dreptmaritoare din intreaga lume rememoreaza una dintre cele mai stralucitoare biruinte din primul mileniu, si anume, victoria definitiva asupra iconoclastilor, adica a celor ce respingeau Sfintele Icoane, care au tulburat viata Bisericii si a credinciosilor ei, timp de mai bine de o suta de ani (726-843). In acea perioada zbuciumata din viata Bisericii, cinstitorii Sfintelor Icoane au avut mult de suferit: unii au fost torturati, altii exilati din familiile, casele, orasele si tarile lor, iar un mare numar de clerici, monahi si mireni si-au jertfit viata pentru a apara dreapta credinta si Sfintele Icoane.

La Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea (787) a fost stabilita invatatura ortodoxa despre cinstirea icoanelor si a sfintilor. In secolul urmator, Biserica a proclamat cu tarie triumful Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, astfel ca la Sinodul de la Constantinopol, din 11 martie 843, pe langa stabilirea pentru totdeauna a invataturii ca icoanele sunt reprezentari ale Mantuitorului, ale Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu sau ale altor persoane care au dus o viata sfanta, placuta lui Dumnezeu, parintii sinodali au reafirmat, sub inspiratia Duhului Sfant, intreaga invatatura de credinta a Bisericii cuprinsa in hotararile dogmatice ale celor sapte Sinoade Ecu­menice. De aceea, duminica intai din Postul Sfintelor Pasti este numita Duminica Ortodoxiei.

Desi, in primele veacuri crestine, folosirea icoanelor in cultul Bisericii s-a stabilit treptat, ca raspuns la cerintele religioase si la evlavia momentului, "invatatura despre icoane a apartinut de la inceput Bisericii”, astfel ca la momentul disputei iconoclaste "icoana isi ocupase deja locul ei in viata Bisericii”, fiind o parte constitutiva a vietii religioase particulare a credinciosilor si a vietii publice a Bisericii. Iata de ce, odata cu Sinodul VII Ecumenic din 787 si cu Sinodul de la Constantinopol din 843, a fost posibila, pe temeiul marturiei Sfintei Scripturi si a scrierilor unor Sfinti Parinti, lamurirea invataturii despre cinstirea sfintelor icoane, facandu-se deosebire intre cinstirea lui Dumnezeu - numita adorare sau inchinare, a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu - numita preacinstire si a sfintilor - numita simplu cinstire.

Posibilitatea reprezentarii iconografice a Domnului Hristos, a Maicii Domnului si a sfintilor, ca marturie a harului lucrator si sfintitor al lui Dumnezeu in omenitate, pentru inaltarea omului catre Dumnezeu, are temei in insasi Intruparea Cuvantului vesnic al lui Dumnezeu, fundamentul hristologic al icoanei, dupa marturia Sfantului Evanghelist Ioan care spune: "Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si mainile noastre au pipait despre Cuvantul vietii,... si Viata s-a aratat si am vazut-o si marturisim si va vestim Viata de veci care era de la Tatal si s-a aratat noua” (I Ioan 1, 1-2), cuvant maiestrit descifrat de Sfantul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, in Liturghia sa: "Iar cand a venit plinirea vremii, ne-ai grait prin Insusi Fiul Tau Care (…) pe pamant S-a aratat si cu oamenii a vietuit; si din Sfanta Fecioara intrupandu-Se, S-a smerit pe Sine, chip de rob luand, facandu-Se pe Sine asemenea cu chipul smeritului nostru trup, ca sa ne faca asemenea chipului slavei Sale”.

Invatatura ortodoxa despre icoana arata ca, desi Dumnezeu nu poate fi vazut de oameni in toata stralucirea Lui dumnezeiasca, negraita, nepatrunsa si necuprinsa de firea omeneasca, totusi, din iubire fata de oameni, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu S-a facut Om, luand trup si chip omenesc, ca pe noi oamenii sa ne ajute sa vedem chipul slavei dumnezeiesti. Prin urmare, lumina din icoana lui Hristos si din icoanele sfintilor ne indreapta spre lumina cea neinserata a slavei vesnice din Imparatia cerurilor. Sfintenia icoanei ne cheama la sfintirea vietii si la trairea virtutilor crestine.

Dreptmaritori crestini,

Bucuria vederii icoanei lui Hristos ne incredinteaza ca Fiul vesnic, Cel Ce este necuprins de marginile lumii, S-a lasat cuprins, dupa omenitatea Sa, pentru a fi pururea cu oamenii, aratandu-ne in icoana slava Sa: "Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar” (Ioan 1, 14). Deci, El S-a smerit si S-a facut om in timp, ca pe oameni sa-i ridice in slava Sa cea vesnica.

Reamintindu-ne, la vederea icoanei, ca mantuirea este o lucrare divino-umana, rod al intalnirii harului lui Dumnezeu cu credinta, cu evlavia si cu faptele bune ale omului, avem si incredintarea ca, cinstind Sfintele Icoane, inimile noastre se incalzesc, iar mintea se lumineaza in fata iubirii lui Hristos pentru oameni, intrucat El "pentru noi oamenii, si pentru a noastra mantuire, S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria si S-a facut om” (Simbolul credintei).

Cinstirea icoanei lui Hristos in chip duhovnicesc inseamna cinstirea Tainei Intruparii lui Hristos, Care ne cheama sa ne apropiem de El cu credinta si cu dragoste, sa ne lasam patrunsi de taina curatitoare si sfintitoare a Intruparii Sale, intrucat El S-a facut om, ca pe noi sa ne faca fii ai lui Dumnezeu, dupa har (cf. Ioan 1, 12-13).

Icoanele lui Hristos, ale Maicii Domnului si ale sfintilor, asemenea Sfintei Liturghii, marturisesc in chip vazut despre pogorarea lui Dumnezeu catre om si despre nevointa sau efortul omului de a se ridica neincetat catre Dumnezeu. Impreuna, Sfintele Icoane descopera taina credintei si a comuniunii cu Dumnezeu, datorita prezentei harice care le lumineaza si le sfinteste, fiind mijloace de marturisire si intarire a credintei, de sporire a rugaciunii si de cultivare a sfinteniei si a frumusetii duhovnicesti. Parintele Staniloae ne arata ca prin Sfintele icoane s-a pastrat unitatea si Traditia Sfanta a Bisericii. "Numai unde cuvantul a fost asociat cu Tainele si cu cinstirea icoanelor, s-a pastrat unitatea credintei, acestea fiind, prin identitatea lor in toate timpurile, franele care au tinut Cuva­tul in matca Traditiei primite de la Apostoli” - spune marele teolog roman.

Indeplinindu-si misiunea sa sfanta, Biserica ne cheama neincetat prin cuvintele Mantuitorului Hristos: "Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti Imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii” (Matei 25, 34), pe care le adreseaza tuturor celor care, in timpul vietii lor, au ascultat Evanghelia iubirii lui Hristos, s-au impartasit de harul dumnezeiesc prin Sfintele Taine si au cautat Imparatia lui Dumnezeu prin lumina Sfintelor Icoane, aratand necontenit iubire milostiva si frateasca fata de toti oamenii, dar, mai ales, fata de cei flamanzi, insetati, straini, bolnavi si intemnitati (cf. Matei 25, 35-40).

De aceea, Va indemnam, iubitii nostri frati si fii duhovnicesti ca, in Duhul Sfant, vazanduL in icoana pe Hristos Domnul Cel milostiv si iubitor de oameni, sa fim urmatori ai pildei vietii Lui; rugandu-ne in fata icoanei Preacuratei Fecioare Maria sa ne straduim sa fim buni si curati ca ea si, chemandu-i in ajutor pe sfinti, prin rugaciune si sarutarea sfintelor lor icoane, sa cautam sfintenia, asemenea lor, prin pocainta, post, rugaciune si milostenie.

Preaiubitii nostri fii duhovnicesti,

Duminica Ortodoxiei este sarbatoarea credintei dreptmaritoare, prin cuvant si fapta, a tuturor credinciosilor ortodocsi din lumea intrega, a tuturor celor ce pastreaza si marturisesc invatatura de credinta a Bisericii celor sapte Sinoade Ecumenice, care sta la temelia adevaratei trairi crestine ortodoxe si a sfintei lucrari a Bisericii lui Hristos in lume.

Biserica Ortodoxa Romana, de origine apostolica, prin predica Sfantului Andrei, cel Intai chemat la apostolie, Ocrotitorul Romaniei, cultiva neincetat ravna pastrarii cu sfintenie a dreptei credinte, confirmata dintru inceput prin alese fapte de evlavie si milostenie crestina ale binecredinciosilor crestini, ale preotilor si monahilor, dintre care multi s-au ridicat la vrednicia sfinteniei, devenind prieteni ai lui Dumnezeu (cf. Ioan 15, 15).

Faptele de evlavie ale poporului nostru dreptcredincios s-au manifestat, de-a lungul timpului, fie prin zidirea de sfinte locasuri de cult parohiale si manastiresti, fie prin edificarea de asezaminte culturale, de invatamant si social-filantropice, presarate de la o margine la alta a tarii. Aceasta prezenta si lucrare a faptelor de evlavie continua si astazi cu multa ravna, ajungand pana dincolo de granitele tarii, in Europa Occidentala si in alte parti ale lumii, unde s-au stabilit multi romani ortodocsi care vietuiesc in traditia Bisericii noastre strabune.

Faptele milosteniei crestine sunt expresia concreta a iubirii aproapelui, ca roade ale dreptei credinte din care izvorasc neincetat, si care au ca scop ajutorarea celor aflati in necazuri si suferinte, dupa cum invata Sfantul Apostol Pavel: "Iar facerea de bine si intr-ajutorarea nu le dati uitarii; caci astfel de jertfe sunt bine placute lui Dumnezeu (Evrei 13, 16)”.

Oricat de mari ar fi provocarile si crizele lumii in care traim, in contextul degradarii vietii spirituale, a climatului social si economic pe plan mondial, dar si in tara noastra, avem datoria sa ramanem neclintiti in dreapta credinta, si in faptele cele bune, punandu-ne nadejdea in Dumnezeu "Care ne da cu belsug toate spre indulcirea noastra” (I Tim. 6, 17). Sa ne unim in a face binele care aduce mangaiere celor in nevoi, alinare celor bolnavi, compasiune celor in durere, ajutand pe semenii nostri, cu generozitate si dragoste crestina, asa cum ne invata Hristos, Mantuitorul lumii.

Si in acest an, ne adresam preotilor si credinciosilor Sfintei noastre Biserici cu indemnul parintesc de a organiza colecta pentru Fondul Central Misionar, aratand, ca si pana acum, dragostea catre Dumnezeu si catre Biserica noastra. Sa contribuim in aceasta zi de praznuire a Ortodoxiei, dar si in duminica urmatoare, fiecare cu darul sau, dupa cum il indeamna inima sa, bine stiind ca: "pe cel ce da cu voie buna pe acela il iubeste Dumnezeu” (II Cor. 9, 7).

Fiti incredintati ca, asa cum am facut si in anii trecuti, fiecare banut pe care-l veti darui acum va fi chivernisit cu grija si indreptat, cum spune Sfantul Apostol Pavel, "fiecaruia dupa cum are cineva trebuinta” (Rom. 4, 35), fie in scopul ajutorarii unora dintre semenii nostri care sunt saraci, se afla in situatii limita sau sunt in suferinte cumplite, fie in scopul zidirii unor biserici si asezaminte filantropice ortodoxe, fie pentru continuarea si finalizarea diferitelor lucrari misionare si de ajutorare a fratilor nostri romani care vietuiesc in afara granitelor tarii.

Asa cum ne-am impartasit azi la Sfanta Liturghie din cuvintele Sfantului Vasile cel Mare, pe care, impreuna cu ceilalti Sfinti Capadocieni, il comemoram si omagiem in acest an, 2009, se cuvine sa ne rugam pentru binefacatorii Sfintei noastre Biserici si ai tuturor celor aflati in nevoi si sa cerem Mantuitorului nostru Iisus Hristos: "Pomeneste, Doamne, pe cei care aduc roade si fac bine in sfintele Tale Biserici si isi aduc aminte de cei saraci. Rasplateste-le lor cu bogatele si cerestile Tale daruri (… ). Adu-Ti aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, si de tot poporul Tau si peste toti revarsa mila Ta cea bogata, implinind tuturor cererile cele spre mantuire”.

Avand incredintarea ca veti arata si in acest an darnicie crestina si veti raspunde cu dragoste chemarii noastre parin­testi in aceasta lucrare sfanta de binefacere, va multumim pentru generozitatea aratata in anii precedenti si ne rugam Milostivului Dumnezeu "ca, avand totdeauna toata indestularea in toate, sa prisositi spre tot lucrul bun” (II Cor. 9, 8).

Imbratisandu-va cu dragoste parinteasca, noi, membrii Sfantului Sinod, va impartasim binecuvantarea apostolica: "Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh, sa fie cu voi cu toti!” (II Cor. 13, 13).

Presedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
+ D A N I E L
Arhiepiscopul Bucurestilor,
Mitropolitul Munteniei si Dobrogei,
Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei si
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

+TEOFAN
Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

+ LAURENTIU
Arhiepiscopul Sibiului si
Mitropolitul Ardealului

+ BARTOLOMEU
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului
Mitropolitul Clujului, Albei, Cisanei si Maramuresului

+ IRINEU
Arhiepiscopul Craiovei si
Mitropolitul Olteniei

+ NICOLAE
Arhiepiscopul Timisoarei si
Mitropolitul Banatului

+ PETRU
Arhiepiscopul Chisinaului,
Mitropolitul Basarabiei si Exarh al Plaiurilor

+ IOSIF
Arhiepiscopul Europei Occidentale si

+ SERAFIM
Arhiepiscopul Germaniei, Austriei si
Luxemburgului si Mitropolitul Ortodox Roman al Germaniei,
Europei Centrale si de Nord

+ NIFON
Mitropolit, Arhiepiscop al Targovistei si Exarh Patriarhal

+ TEODOSIE
Arhiepiscopul Tomisului

+ PIMEN
Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor

+ ANDREI
Arhiepiscopul Alba Iuliei

+ NICOLAE
Arhiepiscopul Ortodox Roman al celor doua Americi

+ GHERASIM
Episcopul Ramnicului

+ EFTIMIE
Episcopul Romanului

+ EPIFANIE
Episcopul Buzaului si Vrancei

+ CALINIC
Episcopul Argesului si Muscelului

+ IOACHIM
Episcopul Husilor

+ CASIAN
Episcopul Dunarii de Jos

+ TIMOTEI
Episcopul Aradului, Ienopolei,

+ LUCIAN
Episcopul Caransebesului, Halmagiului si Hunedoarei

+ SOFRONIE
Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei

+ JUSTINIAN
Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane
a Maramuresului si Satmarului

+ NICODIM
Episcopul Severinului si Strehaiei

+ DAMASCHIN
Episcopul Sloboziei si Calarasilor

+ IOAN
Episcopul Covasnei si Harghitei

+ GALACTION
Episcopul Alexandriei si Teleormanului

+ AMBROZIE
Episcopul Giurgiului

+ SEBASTIAN
Episcopul Slatinei

+ VISARION
Episcopul Tulcii

+ PETRONIU
Episcopul Salajului

+ DANIIL
Episcop-Loctiitor (Administrator) al Episcopiei Daciei Felix

+ SILUAN
Episcopul Ortodox Roman al Ungariei

+ SILUAN
Episcopul Ortodox Roman al Italiei

+ MACARIE
Episcopul Ortodox Roman al Europei de Nord

+ TIMOTEI
Episcopul Ortodox Roman
al Spaniei si Portugaliei

+ MIHAIL
Episcopul Ortodox Roman al Australiei si Noii Zeelande

+ VINCENTIU PLOIESTEANUL
Episcop-Vicar Patriarhal

+ CIPRIAN CAMPINEANUL
Episcop-Vicar Patriarhal

+ VARSANUFIE PRAHOVEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

+ CALINIC BOTOSANEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

+ ANDREI FAGARASANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

+ IRINEU BISTRITEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

+ VASILE SOMESANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului,

+ GURIE GORJEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei

+ PAISIE LUGOJANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

+ MARC NEMTEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale

+ SOFIAN BRASOVEANUL
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei a Germaniei, Austriei si Luxemburgului

+ IOAN CASIAN DE VICINA
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a celor doua Americi

+ IOACHIM BACAUANUL
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului

+ CORNELIU BARLADEANUL
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Husilor

+ IUSTIN SIGHETEANUL
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

09 Mai 2012

Vizualizari: 3490

Voteaza:

Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

duminica ortodoxiei

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE