Conceptia lui Plotin despre spirit

Conceptia lui Plotin despre spirit Mareste imaginea.


Conceptia lui Plotin despre spirit

Prin spirit noi intelegem gandirea constienta de sine, stiinta despre Eu, despre toate formele de aparitie si functiuni ale sufletului. Esenta sufletului consta intr-o dualitate, in sensul acestei dualitati, Aristotel a vorbit despre o ratiune activa si alta pasiva. Ratiunea pasiva este predispozitia rationala a individului, ce este formata individual. Ratiunea activa este ratiunea genului, ce are menirea sa formeze ratiunea individuala si pe care se fundamenteaza totul care este comun, ceea ce leaga pe oameni in gandire si actiune.

Ideea fundamentala a lui Parmenide era aceea ca gandirea este identica cu existenta. Dealtfel, aceasta idee era comuna tuturor ganditorilor greci antici. In ultima analiza nu exista decat o existenta si gandirea este identica cu aceasta existenta. De asemenea si Aristotel reprezenta punctul de vedere ca Dumnezeu este forma pura, Existenta adevarata, in care toate posibilitatile au devenit realitate. Gandirea intuitiva a lui Dumnezeu este indreptata asupra esentei sale proprii. Divinul gandeste divinul, spiritul este ocupat cu spiritul, ratiunea cu ratiunea. La fel accentueaza si Plotin ca in sfera spiritului gandirea si-a ajuns adevarata sa existenta. Si intrucat lumea spirituala este identica cu realitatea adevarata, in ea sfera gandirii este identica cu existenta suprasenzoriala a Ideilor.

Dar, spre deosebire de Platon, Plotin crede ca Ideile sunt imanente si de aceea acestea n-au nici un caracter esential in afara ratiunii. Ele au o realitate numai ca idei ale spiritului sau ca ganduri ale Divinului. In idei sunt legate gandirea pura si existenta pura. Aici este gandita existenta de catre ratiunea divina asa cum aceasta este intr-adevar, in Idee continutul divin al lumii si al vietii si forma divina sunt legate laolalta. Pentru Plotin exista o materie suprasenzoriala ce este intrepatrunsa si formata de catre o forma suprasenzoriala. Viata spiritului se petrece in aceasta angrenare stransa dintre forma suprasenzoriala si materia senzoriala. Toate lucrurile sunt compuse din forma si materie. Materia este ceea ce e nedeterminat si nedesavarsit. Forma este principiul determinarii, al tarcuirii, al miscarii si al diferentierii. Asa credea si Aristotel. Plotin face aceste distinctii si in lumea inteligibila.

Spiritul isi traieste nu numai viata sa, ci el duce si la formarea lumii senzoriale, fiindca toata energia formativa isi are originea in spirit. Ceea ce este lipsit de spirit este, pentru Plotin, amorf si mort. Viata lucrurilor vine de la spirit. Prin emanatie spiritul mijloceste formele sufletului lumii. Caci ceea ce este in spirit Idee sau forma pura, devine in suflet "logos", asadar principiu al formarii. Spiritul este ceva mai mult supra-personal, sufletul mai mult personal. Plotin este de parere ca in clipa in care noi ne traim viata sufletului, traim realitatea noastra mai inalta, iar cand traim viata spiritului, noi traim viata lui Dumnezeu.

Spiritul este, pentru Plotin, un principiu creator, in timp ce sufletul este un principiu pasiv. Sufletul are o natura feminina. El este imanent lumii si in acest sens in opozitie cu spiritul, care ramane mereu o entitate supralumeasca si eterna. Cu toate acestea, spre deosebire de Platon, Plotin il gandeste ca ceva activ, caci spiritul este viata pe cea mai inalta treapta a acesteia, iar viata este miscare. Spiritul este eternitate, existenta pura si o unitate in multiplicitate. El este adevaratul temei al tuturor lucrurilor si ca atare nemarginit in trei sensuri : Ca nedeterminat, ca fara de nici o calitate, ca fara de granita.

Gandirea (nous) este principiul lumii spirituale. Este vorba de eterna gandire, ce se gandeste pe sine, esenta sa si care este ceea ce gandeste. In aceasta sfera gandirea si obiectul gandit sunt una. Ca si la Platon si la Plotin ideile sunt niste entitati, eterne, neschimbabile, simple, netrecatoare si opuse lucrurilor senzoriale. Cu toate acestea intre idei si lucrurile trecatoare nu se afla o prapastie, fiindca lucrurile senzoriale participa la existenta ideilor. Dar aceasta in asa fel ca ele nu sunt in intregime ceea ce par a fi, cum sunt Ideile. Lucrurile au apoi o cauza ca temei al existentei lor. Spiritul nu este determinat de cauze, ci el are independenta si libertate.

Plotin se intreaba de unde vine deosebirea dintre lumea senzoriala si cea inteligibila ? El gaseste ca originea acestei deosebiri se afla in materie, intrucat aceasta nu poate fi stapanita de forma inteligibila. Originea raului se afla in materie, care este principiul negatiei. Materia este adancul lucrurilor.

Toate lucrurile sunt constituite din forma si materie, forma fiind putere formativa spirituala, ce actioneaza in sens teleologic, prin aceea ca, cu toata opozitia fenomenelor din lume, ratiunea conduce totul la o armonie desavarsita. Materia senzoriala, din care sunt constituite lucrurile, este intunecata, nedeterminata, ea este "non-existenta", un rau. Spre deosebire de aceasta, materia lumii spirituale are viata, in timp ce materia lumii senzoriale este lipsita de viata. Aceste doua lumi se comporta una fata de alta ca si prototipul fata de tip. Plotin determina conceptul "materie" prin negatii: materia nu este ratiune, nu este spirit, nu este suflet, nici viata, nici forma. Materia este cea mai departata de Unul si ultima emanatie a acestuia, caci totul este emanat, din eternitate, din Dumnezeu. De aceea lumea spiritului, ca dealtfel si lumea senzoriala, nu sunt un produs al unei fapte libere a lui Dumnezeu, ci acestea sunt devenite din Acesta printr-o necesitate nevoita.

Plotin descrie frumusetile lumii suprasenzoriale, care este stapanita de o unitate si armonie perfecta, in timp ce lumea senzoriala este numai o copie a lumii spiritului, iar destinul acesteia din urma este trecerea. Dar nici lumea senzoriala nu este total parasita de Dumnezeu, desi aceasta s-a departat de temeiul originar al vietii. Omul insusi a cazut in aceasta vina si de aceea el a fost exilat in corp. Cu toate acestea, atat lumea cat si omul se pot ridica la adevarata lor patrie. In ceea ce priveste lumea, lucrul acesta este posibil datorita faptului ca ea, este oranduita dupa o ordine si frumusete ce-si are originea in sufletul lumii. Cu aceste idei Plotin a influentat pe Augustin si pe alti Parinti ai Bisericii.

N.B.

24 Iulie 2012

Vizualizari: 6911

Voteaza:

Conceptia lui Plotin despre spirit 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE