Irena Sendler, o inima curajoasa

Irena Sendler a fost o femeie in care iubirea s-a manifestat cu un curaj dezarmant. Irene Sendler este astazi o poveste reala, este povestea unei asistente sociale din Polonia celui de-al Doilea Razboi Monial. Putem spune, cu convingere, ca aceasta poveste de viata este varianta feminina a unui alte povesti reale, foarte asemanatoare, anume cea a lui Oskar Schindler.

Intre anii 1939 si 1945, curajoasa Irina Sendler a salvat aproximativ 2.500 de copii evrei din ghetoul polonez din Varsovia, obtinand pentru acestia acte de identitate false, precum si gazduire in case pentru copii. In anul 1943, Irena a fost prinsa de nazisti, fiind torturata vreme indelungata, spre a spune locatiile unde i-a ascuns pe copiii evrei. Refuzand orice modalitate de comunicare, Irena a fost condamnata la moarte. Sentinta nu a fost implinita datorita unui ofiter nazist, care a acceptat mita.

Dupa viata Irenei Sendler, model de mama prin excelenta, a fost turnat filmul "Inima curajoasa a Irenei Sendler". Filmul a fost realizat in anul 2009, sub regia lui John Kent Harrison, de catre doua companii de film, una americana si alta poloneza. Scenariul filmului a fost scris de John Harrison, impreuna cu Lawrence John Spagnola si Anna Mieszkowska, pe baza cartii biografice "Mama copiilor din vremea holocaustului", scrisa de cea din urma, in anul 2005.

Irena Sendler - Inima Curajoasa - Film

Filmul dedicat Irenei Sendler, avand o durata de 95 de minute, a fost realizat in Riga, capitala Letoniei, intre 13 noiembrie 2008 si 22 decembrie 2008; dupa lansarea acestuia, in aprilie 2009, el a fost nominalizat in cadrul festivalurilor de premiere "Emmy" si "Golden Globes".

Cartea ("Mama copiilor din vremea holocaustului") si filmul ("Inima curajoasa a Irenei Sendler") infatiseaza povestea reala a Irenei Sendler, o asistenta sociala din Polonia celui de-al Doilea Razboi Mondial care, in ciuda tuturor interdictiilor naziste, a salvat aproximativ 2.500 de copii evrei. Povestea reala a Irenei Sendler poate fi considerata, pe drept cuvant, varianta feminina a vietii lui Oskar Schindler, dupa care s-a realizat filmul "Lista lui Schindler".

Irena Sendler, o inima curajoasa

Irena Sendler (Sendlerowa) s-a nascut in ziua de 15 februarie 1910, in familia doctorului Stanislaw Krzyzanowski, in capitala poleneza Varsovia. Tatal ei a murit in februarie 1917, imbolnavindu-se de tifos, luat de la pacientii bolnavi pe care colegii lui, din teama de a nu se imbolnavi si ei, refuzau sa ii trateze. Multi dintre acesti pacienti, ocoliti de ceilalti doctori, dar ingrijiti muceniceste de tatal ei, erau evrei.

Dupa moartea tatalui ei, comunitatea evreiasca din Varsovia s-a oferit sa-i plateasca tinerei Irena toate studiile. Urmand tatalui ei, ea s-a opus sistematic tendintelor sociale anti-evreiesti, prezente inca dinainte de Razboi, motiv pentru care a si fost suspendata din Universitatea din Varsovia, pe trei ani de zile.

Irena Sendler - Inima Curajoasa - Film

Pentru o perioada, tanara asistenta a trait in localitatile Otwock si Tarczyn, lucrand in departamentul de Asistenta Sociala. In vremea ocupatiei germane a Poloniei, Irena Sendler a trait in Varsovia. Inca dinainte de anul 1939 insa, cand germanii au invadat Polonia, ea incepuse sa ii ajute pe evrei. Ajutata de alte cateva persoane de incredere, ea a creat mai bine de 3.000 de acte false, spre a salva de la holocaust familiile de evrei.

Ajutorarea evreilor era o fapta extrem de grava, in Polonia nazista, daca era descoperita de autoritati, ea fiind pedepsita cu moartea. Daca un membru al unei familii ascundeau un evreu, intreaga familie era condamnata la moarte. Legile aspre din Polonia, privitoare la evrei, le intreceau pe celelalte, din restul tarilor naziste.

Datorita salbaticiilor naziste indreptate impotriva evreilor, in Polonia s-a infiintat "Consiliul de Ajutorare a Evreilor", cunoscut si sub denumirea de miscarea de rezistenta "Zegota", o organizatie secreta ce si-a desfasurat activitatea intre anii 1942 si 1945. In luna decembrie 1942, nou-creata organizatie secreta pentru ajutorarea evreilor "Zegota" a numit-o pe Irena Sendler, sub numele de cod "Jolanta", ca lidera a departamentului pentru ajutorarea copiilor.

Ca angajata a Sectorului National de Asistenta Sociala, Irena detinea un permis special, in baza caruia putea sa intre legal in ghetoul din Varsovia (locul unde erau concentrati toti evreii), spre a depista eventualele cazuri de tifos. Nazistii erau preocupati de aceasta boala, chiar si in randul evreilor, ca nu cumva aceasta sa devina epidemie, raspandindu-se si in afara ghetoului. De asemenea, fiind de etnie germana, ea a primit si permisiunea sa lucreze in lagarul de concentrare, ca si croitoreasca sau femeie de servici.

Toti evreii din ghetou erau obligati sa poarte, cusut pe maneca hainei, semnul numit "Steaua lui David", spre a putea fi observati mai usor de nazisti. In cadrul vizitelor facute in ghetou, Irena purta si ea pe maneca hainei "Steaua lui David", in semn de solidaritate cu evreii, dar si spre a nu atrage atentia militarilor asupra ei.

Fiind insarcinata cu ajutorarea copiilor evrei, ea a vazut in aceasta o misiune pe viata si pe moarte, facand astfel tot posibilul spre a salva cat mai multe vieti nevinovate. Sistematic si pe ascuns, ea a scos din ingrozitorul ghetou pe copii evrei, ascunzandu-i in cutii, in valize si in geamantane. De obicei, copiii erau scosi din ghetou prin vechea Curte Judecatoreasca, aflata pe atunci la marginea ghetoului varsovian.

Odata scosi din ghetou, copiilor li se intocmeau acte false, fiind inserati oriunde se putea: in familii poloneze, precum si in unele orfelinate si ordine monahale catolice din Varsovia. O mare parte dintre copii au fost salvati fiind dati in grija surorilor catolice din ordinul monahal franciscan "Familia Mariei". In ascunderea copiilor evrei, Sendler a fost ajutata foarte mult de catre Matylda Getter, asistenta sociala si calugarita catolica din randul surorilor franciscane. Aceasta din urma a ascuns mai bine de 500 de copii, in centre educationale si de ingrijire din Anin, Bialoleka, Chotomow, Miedzylesie, Pludy, Sejny si Vilnius.

Irena Sendler a intocmit liste precise cu numele reale ale celor salvati, in paralel cu numele lor fictive, pe care le-a ascuns in borcane de sticla, spre a nu li se pierde complet identitatea si originile. Membrii miscarii Zegota ii incurajau pe copii, asigurandu-i ca atunci cand Razboiul avea sa se termine, ei urmau sa se intoarca in familiile lor.

In anul 1943, Irena Sendler a fost arestata de militari ai politiei secrete naziste (Gestapo). Fiind torturata de nazisti vreme indelungata, spre a spune toate locurile in care au fost ascunsi copiii evrei, in cele din urma, neputand obtine de la ea nici o informatie, ea a fost condamnata la moarte.

In drum spre locul de executie, cativa membri ai miscarii Zegota au reusit sa ii mituiasca pe militarii nazisti care o insoteau pe Irena. Astfel, cei ce urmau sa o execute au lasat-o intr-o padure, in stare de inconstienta, avand mainile si picioarele rupte, cu convingerea ca nu avea sanse prea mari sa supravietuiasca. In acea zi, buletinul oficial de stiri a anuntat moartea Irenei Sendler. Cei care au reusit sa-i mituiasca pe soldatii nazisti au luat-o pe Irena din padure si au adapostit-o in locuri secrete, unde aceasta si-a revenit de pe urma torturilor de nedescris.

Irena Sendler - Inima Curajoasa - Film

Abia dupa terminarea Razboiului, eroina Irena Sendler a dezgropat borcanele cu numele reale ale copiilor salvati din ghearele nazistilor, cand s-a si aflat numarul lor total, anume 2.500 de copii. Listele de nume, fiind intocmite atat cu numele reale, cat si cu cele fictive, au ajutat semnificativ la cautarea si aflarea copiilor evrei, acestia putand fi inapoiati astfel parintilor lor, ramasi in viata. Din pacate insa, prea putini copii si-au mai regasit parintii, cei mai multi dintre acestia fiind omorati in lagarul de exterminare de la Treblinka, ori in alte asemenea locatii.

Dupa terminarea Razboiului si dupa retragerea nazistilor, Polonia a fost ocupata de trupele sovietice. Nici de aceasta data, Irena Sendler nu a putut sa se bucure de liniste, comunistii persecutand-o pentru relatiile acesteia cu Guvernul Polonez, in vremea exilului. In aceasta perioada, datorita raului tratament, ea l-a avortat spontan pe cel de-al doilea ei copil.

In anul 1965, Irena Sendler a fost recunoscuta drept unul dintre cei mai drepti si curajosi oameni ai lumii, de catre "Yad Vashem" (Memorialul Victimelor Holocaustului), o institutie oficiala a statului Israel, constituita in anul 1953, la Ierusalim, print-o hotarare a parlamentului israelian. Astfel, abia in anul 1965, autoritatile comuniste poloneze i-au ingaduit Irenei sa treaca granita, spre a putea primi titlul din partea statului Israel.

In anul 2003, papa Ioan Paul al II-lea i-a trimis Irenei Sendler o scrisoare personala, apreciindu-i eforturile facute in vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial. In data de 10 octombrie 2003, Sendler a fost onorata cu "Ordinul Vulturului Alb", cea mai inalta decoratie civila poloneza, si cu Premiul Jan Karski, "Pentru Curaj si Inima", daruit de Centrul Cultural Polonez din Washington. In ziua de 14 martie 2007, la varsta de 97 de ani, ea a fost onorata si de Senatul Poloniei. Tot in anul 2007, ea a fost nominalizata si la premiile Nobel, pentru Pace. Onorurile si premiile vor continuat sa apara, pana in ultima zi a vietii ei, dar si dupa aceasta.

Irena Sendler a murit in Varsovia, in ziua de 12 mai 2008, declarand lumii: "Fiecare copil salvat cu ajutorul meu este o implinire a rostului meu pe Pamant, iar nu un titlu de glorie."

Teodor Danalache

Irena Sendler - Inima Curajoasa - Film

Despre autor

Filme Crestine Filme Crestine

Editor
17 articole postate
Publica din 10 Februarie 2011



30 Iulie 2012

Vizualizari: 13134

Voteaza:

Irena Sendler, o inima curajoasa 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.