IPS Teodosie, "mesterul" bisericii dintre coline
In mijlocul campiei de langa satul Ramnicul de Jos, departe de civilizatie si tumult lumesc, prinde viata o manastire cum nu a mai fost vreodata in lumea ortodoxiei romanesti. Timpul parasirii bisericii Colelia a trecut, iar planurile inaltilor prelati ai Arhiepiscopiei Tomis prind viata. Biserica Colelia redevine centru spiritual dupa ce a fost poarta intre Dumnezeu si om, loc uitat de muritori si chiar staul de oi. Mai nou, va fi manastire de maici si centru social destinat batranilor fara casa si sufletelor ratacite.

Pana in anul 1966, Colelia a fost un sat infloritor, locuit de etnici germani.

Au venit in zona prin anul 1913, au ridicat case si biserica Colelia ce nu a putut fi distrusa de timp. Deznodamantul celui de-al Doilea Razboi Mondial a dus la schimburi de populatie intre Germania si Romania, iar etnicii au parasit zona. In anul 1945, Colelia a fost populata cu romani si aromani, improprietariti cu terenurile si casele deja existente. Lacasul de cult a revenit Bisericii Ortodoxe Romane. Lipsa conditiilor sociale, dispensar si scoala, a determinat populatia sa migreze catre localitati mai dezvoltate. Satul a ramas fara locuitori, casele au fost distruse de intemperii. A ramas doar biserica in stare avansata de degradare si fara acoperis. Pustietatea a invadat locul pana nu demult prosper, iar cladirile au cazut prada localnicilor vecini. Oamenii din Ramnicul de Jos ne indruma privirile catre ridicaturi de pamant, acoperite acum de iarba. "Sunt fostele case, asezate frumos in jurul bisericii. Mormanele de pamant au fost case", intareste un om al locului. Biserica se scalda in lumina de iulie si parca strajuieste locul. Povestile despre tragediile celor care au furat din lacasul de cult parasit sunt cunoscute in toate satele invecinate. "Traieste inca o fata, batrana de acum, pedepsita de Dumnezeu pentru pacatele parintilor ei. Au furat din biserica, iar copila a ars aproape de vie", spun oamenii aflati pe camp. Zambind amar, ofteaza incet si-si vad mai departe de treaba.

Planul

Este binecunoscut faptul ca Inalt Prea Sfintia Sa arhiepiscopul Tomisului Teodosie a pledat mereu pentru infiriparea si dezvoltarea relatiilor dintre bisericile ortodoxa si catolica. O manastire pe locul unui fost lacas de cult catolic a fost o idee mirifica a inaltei fete bisericesti, Teodosie, salutata de reprezentantii cultului catolic, dar si de credinciosii ortodocsi. Proiectul s-a copt in timp si a trecut prin mai multe etape. In anul Domnului 2004, in fierberea alegerilor locale, planul s-a apropiat vertiginos de punerea in practica. Debarasata de urmele staulului de oi, in prezenta fetelor inalte ale Arhiepiscopie, biserica chiar trebuia sa renasca. Se pare ca planurile muritorilor au fost date peste cap, caci proiectul a fost amanat pentru toamna aceluiasi an, respectiv dupa alegerile generale. Dar nu a fost sa fie. La vremea respectiva circula zvonul ca intemeietorul manastirii avea sa fie un bun crestin si controversat om de afaceri, insusi social-democratul Corneliu Iacubov. Straniu. O celebra vorba de duh spune ca: "Mai lesne este sa treaca camila prin urechile acului, decat sa intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu". Dar manastirea Colelia a avut un destin sumbru.

Pactul de la Nurenberg

Se pare ca planul a fost revigorat la Nurenberg, de romanii din diaspora, care s-au aratat dispusi sa contribuie semnificativ la refacerea bisericii. Sau asa a fost lasat sa se creada. Sa fie o coincidenta faptul ca Biserica Ortodoxa Romana este reprezentata in Europa si prin Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Europa Centrala si de Nord, cu sediul la Nurenberg?

Pare un basm, dar se spune ca la trecerea dintre anii 2005-2006, un cerc restrans (n.r. probabil destul de select) din diaspora s-a hotarat sa ctitoreasca asezamantul de cult din Colelia. Sa faca din trupul vlaguit al bisericii o institutie intermediara intre Dumnezeu si om cum nu a mai fost vreodata. Mai multe lucruri nu se stiu despre renasterea planului. Surse apropiate Arhiepiscopiei sustin ca este un mare mister.

Si, totusi, de ce apare un nou schit pe harta Dobrogei? Explicatia este postata pe site-ul manastirii, caci IPS Teodosie, adeptul noului si al tehnicii revolutionare, a creat chiar si un site: www.manastireacolelia.ro. "Avand in vedere faptul ca activitatile spirituale si sociale se preteaza acestui sfant taram dobrogean, mai ales ca pe aici a calcat si a propovaduit Sfantul Apostol Andrei, cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost infiintata Sfanta Manastire "Intrarea Maicii Domnului in Biserica"".

Apropiere de catolicism

Asezamantul monahal de maici va avea si activitate caritabila, sociala, respectiv adapostirea si intretinerea batranilor lipsiti de posibilitati, fara pensii si cu pensii foarte mici. Scopul este nobil, dar atipic manastirilor ortodoxe, fiind specific in schimb catolicismului. Astfel, in timp ce maicile si calugarii ortodocsi prefera sa traiasca in sihastrie, fratii lor catolici au parasit de mult acest stil de viata, mutandu-si manastirile in mijlocul comunitatilor. Catolicii au creat si implementat astfel de proiecte sociale de mare anvergura, destinate in special copiilor si persoanelor defavorizate. Dar poate ortodoxia parcurge o noua etapa, iar timpul izolarii in pustiu a luat si el sfarsit.

O suta de hectare pentru manastire

Si cum manastirea avea nevoie de pamanturi pentru buna desfasurare a activitatilor ecumenice, Arhiepiscopia Tomisului a solicitat o suta de hectare administratiei publice din Cogealac. Suprafata este necesara se pare pentru amenajarea unui complex de locuinte, parcuri, sanatorii si camine pentru batrani. Totodata, se doreste introducerea zonei intr-un circuit turistic si dezvoltarea sa pe orizontala. De ce are nevoie sfanta manastire de o suta de hectare de teren, ramane insa un mister.

Primarul comunei Cogealac, Ion Soare, sustine ca a oferit manastirii Colelia doar zece hectare de teren. Primarul sustine ca nu poate darui mai mult, insa va contribui la crearea infrastructurii, prin construirea unui drum pietruit de la drumul judetean si pana la biserica.

Staretul manastirii Intrarea Maicii Domnului in Biserica va fi unul dintre fratii scoliti de la schitul Sfantului Casian. O alta manastire construita in jurul unui proiect turistic, nedospit insa.

La sfintirea recenta a lacasului de cult de la Colelia a participat suflarea inalta a Partidului Social Democrat, in frunte cu fostul prefect social-democrat, Gheorghe Martin.

Cristina RACOARE

Ziua de Constanta

.