Cu cat o patima este mai ascunsa, cu atat cel cuprins de ea are mai putine sanse de a lupta cu ea, de a o scoate la lumina si de a o birui, cu ajutorul harului Duhului Sfant. Duhurile necurate vor sa ramana ascunse, in omul in care ele s-au salasluit, spre a nu atrage aceluia atentia asupra lor.
Diavolului, fire mandra si vicleana, nu ii place sa fie scos la lumina !
Patimile trebuiesc tinute la vedere, acolo unde ele nu pricinuiesc sminteala. Sunt cazuri in care este bine ca patimile sa ramana ascunse fata de unii, daca aceasta le este de folos si spre zidire, cat si spre a nu-i sminti, insa, de multe ori, scoaterea patimilor la vedere este de mare ajutor celui patimas.
"Marturisiti-va unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului" (Iacov 5, 16). Acesta este un temei biblic pentru Taina Spovedaniei, insa cred el poate fi inteles si ca neascundere a pacatelor fata de cei de langa noi.
Cei de langa noi nu au puterea de a ierta si de a dezlega pacatele, aceasta fiind data de Mantuitorul Hristos numai Sfintilor Apostoli, adica ierarhiei bisericesti. "Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer, si oricate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer" (Matei 18, 18).
Cu toate acestea, cei de langa noi ne pot ajuta cu rugaciunea lor, caci "mult poate rugaciunea dreptului". Cu cat se aduna mai multi in rugaciune pentru un om cuprins de o patima, cu atat acela poate ajunge el singur sa se roage staruitor, daca deja nu o face, cat si sa biruie patima. Rugaciunea din inima atrage harul lui Dumnezeu, iar harul alunga patimile.
Cand ajungem sa vedem un un duh necurat care ne tine robiti (fumat, bautura, desfranare, lacomie la mancare, zgarcenie, etc) este cu mult mai usor a lupta impotriva lui, decat atunci cand nu il vedem si nici nu recunoastem cum ca am fi tinuti de acela in robie.
Parintii ne indeamna sa luptam impotriva fiecarei patimi cu virtutile opuse ei. Pentru aceasta insa, este nevoie a sti foarte bine ce duhuri viclene ne robesc inima. Astfel, impotriva zgarceniei se folosi milostenia, impotriva lacomiei la mancare se va folosi postul, etc.
Odata afland de ce patimi suntem tinuti, nu ne mai ramane decat a alerga la Dumnezeu, spre a ne intari in lupta cu ele, trimitandu-ne harul Sau.
Privind spre mandria diavolului, Thomas More spune: "Diavolului, fire mandra, nu-i sade bine sa razi de el." In acelasi duh, putem si noi sa spunem: Diavolului, fire mandra si vicleana, nu ii place sa fie scos la lumina.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.