Sfantul Trifon a trait in secolul al III-lea, in vremea imparatilor Gordian si Deciu, si a primit moarte muceniceasca in anul 250, prin taierea capului, rabdand mai inainte multe alte chinuri. Sfantul Mucenic Trifon este praznuit in ziua de 1 februarie, fiind socotit de crestini drept ocrotitor al gradinilor, al livezilor si al pasarilor, ca unul care indeparteaza insectele daunatoare si pazeste locurile de seceta si grindina.
Sfantul Trifon, cel care alunga insectele
Sfantul Mucenic Trifon s-a nascut in anul 232, in localitatea Lampsac, din Frigia, Asia Mica. Astazi, aceasta regiune se afla in Turcia. Sfantul Trifon a fost crestin inca dintru inceput, avand harul Duhul Sfant de a izgoni demonii si de a vindeca diferitelor boli.
Sfantul Trifon s-a aratat puternic mijlocitor catre Dumnezeu inca din timpul vietii, el ferind satul sau de la infometare, prin oprirea unei invazii de lacuste, doar cu puterea rugaciunii.
Pe cand avea 17 ani, Sfantul Trifon a scos de sub stapanirea diavolului pe fiica imparatului roman Gordian (238-249). Cu aceasta ocazie, dupa mai multe zile de post si rugaciune, sfantul le-a descoperit paganilor existenta diavolului. Astfel, la porunca sa, diavolul s-a aratat tuturor, in chip vadit, sub forma unui caine negru cu ochii ca de foc. Prin aceasta minune, sfantul a atras pe multi pagani la dreapta credinta in Iisus Hristos.
Dupa o vreme, stapanirea a fost preluata de imparatul pagan Deciu (250-253), care a inceput sa-i persecute fara mila pe crestini. Astfel, pentru ca propovaduia dreapta credinta fara nici o teama, la porunca dregatorului Acvilin, care era mai mare in Bitinia, Sfantul Trifon a fost prins si aruncat in temnita, in orasul Niceea.
Pentru credinta sa, Sfantul Trifon a indurat chinuri cumplite, precum citim in sinaxar: trupul i-a fost lovit cu toiege si ars cu foc; talpile i-au fost strapunse cu cuie si, iarna fiind, a fost fortat sa mearga descult; a fost legat de cai si tarat prin oras. Pe toate acestea tanarul Trifon le-a rabdat cu multa barbatie.
In cele din urma, in ziua de 1 februarie 250, Sfantul Trifon a primit moarte muceniceasca. Stapanitorul a cerut sa-i fie taiat capul, insa sfantul si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu mai inainte de implinirea poruncii. Locul martiriului, aflat astazi in Turcia, numit in vechime "Niceea", se numeste Iznik.
Crestinii au luat cinstitul trup al Sfantului Trifon, l-au infasurat intr-un giulgiu si au pornit sa-l ingroape intr-o biserica din Niceea, insa sfantul le-a descoperit dorinta sa de a fi dus in satul natal. Astfel, cinstitele sale Moaste au fost asezate in biserica din Lampsac, iar mai apoi intr-o manastire din Constantinopol. In cele din urma, cinstitele sale Moaste au fost mutate in Roma si in mai multe biserici si manastiri din lume.
Rugaciune rostita de Sfantul Trifon, inaintea mortii
"O, Doamne, Dumnezeule al dumnezeilor si Imparate al imparatilor, cel mai sfant decat toti sfintii, multumescu-Ti ca m-ai invrednicit a-mi implini fara sovaiala ostenelile nevointei. Iar acum ma rog Tie ca mana nevazutului diavol sa nu se atinga de mine si sa ma traga in adancul pieirii, ci mai vartos trimite-i pe sfintii Tai ingeri sa ma calauzeasca in salasul Tau preaminunat si sa ma faca mostenitor Imparatiei Tale celei preadorite.
Primeste sufletul meu si auzi rugaciunile tuturor celor ce Iti vor aduce Tie jertfe, intru pomenirea mea! Cauta spre dansii, din locasul Tau cel sfant, si daruieste-le lor darurile Tale cele bogate si nestricacioase, caci Tu esti Unul bun, milostiv si datator de bine, in vecii vecilor. Amin!"
Sfantul Trifon, in iconografie
In evlavia credinciosilor, Sfantul Trifon este cinstit ca cel care pazeste gradinile si livezile de insecte daunatoare si de alte calamitati naturale. Pentru aceasta, in icoane el este zugravit purtand in mana o ramura infrunzita de copac.
Sfantul Trifon este cinstit si ca alungator al duhurilor necurate si tamaduitor al bolilor. Se crede ca vindeca nebunia. In unele icoane, sfantul este reprezentat tinand in mana o cutiuta asemanatoare cu cele ale sfintilor doctori "fara de arginti".
In icoanele de provenienta ruseasca, Sfantul Trifon apare zugravit cu un soim pe brat sau calare pe un cal alb, el fiind socotit ocrotitorul pasarilor. In traditia locala se spune ca, odata, pe cand tarul Ivan cel Groaznic era la vanatoare, unul dintre slujitorii sai i-a pierdut soimul preferat. Slujitorul, care se numea Trifon Patrikeiev, era condamnat la moarte, daca pasarea nu era gasita in trei zile.
Dupa multe cautari, in a treia zi, pe cand se afla in padurea Marinaya, slujitorul s-a rugat Sfantului Trifon, care era si ocrotitorul sau. Fiind obosit, omul a adormit, iar in vis a vazut un barbat calare pe un cal alb, cu soimul pe brat, zicandu-i: "Ia pasarea pierduta, du-o tarului si nu te mai necaji." Cand s-a trezit, pasarea se afla langa el. Scapand astfel de la moarte, omul a zidit o capela inchinata Sfantului Trifon, in padurea amintita, si o biserica, in Moscova.
Ce facem de ziua Sfantului Trifon ?
In vechime, dar si astazi, pe alocuri, exista obiceiul de a sfinti apa (aghiasma) in prima zi a fiecarei luni. Astfel, apa sfintita in ziua de 1 februarie este numita "aghiasma Sfantului Trifon", fiind folosita cu precadere la stropirea naturii. Astfel, si astazi, de ziua sfantului, viticultorii, pomicultorii si gradinarii evlaviosi tin post si cheama preotul pentru a le stropi gradinile si livezile cu aghiazma, spre a fi pazite de insecte daunatoare si de calamitati naturale. Tot in aceasta zi, unii oameni gospodari aduc la biserica seminte si cereale, spre a fi binecuvantate de preot, pentru sadit si semanat.
In cartea preoteasca numita "Molitfelnic", la randuiala care se citeste atunci cand tarinile (ogoare), podgoriile sau gradinile sunt afectate de anumite calamitati naturale precum seceta, grindina, lacustele sau alte insecte daunatoare, gasim si rugaciunea numita "Rugaciune de exorcizare a Sfantului Marelui Mucenic Trifon, care se citeste la gradini, vii si tarine".
In rugaciunea sfantului, cunoscuta si sub denumirea de "Molitfele Sfantului Trifon", se spune si cauza pentru care insectele daunatoare sunt blestemate si alungate: "... ca sa nu stricati via, nici holda, nici gradina, nici pomii si nici legumele robului lui Dumnezeu (N), ci duceti-va in muntii cei pustii, in copacii cei neroditori in care v-a daruit voua Dumnezeu hrana cea de toate zilele. (...) Sa nu stricati nici holda, nici via, nici gradina, nici orice pom roditor si neroditor; nici frunza legumelor sa nu stricati din cuprinsul si locul robului lui Dumnezeu (N). Iesiti din locurile acestea si va duceti in locuri neumblate si fara apa si neroditoare, cum mai inainte am zis voua. Iesiti din locul si cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine ma cheama in ajutorul, folosirea si mantuirea lor. Ca si intru acestea sa se slaveasca preasfantul nume al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh si sa se plineasca rugaciunile si cererile smeritului Trifon. Ca lui Dumnezeu se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin."
Smerita rugaciune catre Sfantul Trifon
"Pe tine, cela ce ai indrazneala catre Domnul, mijlocitor si rugator pentru sufletele noastre te avem, noi smeritii. Iar acum, in ziua praznicului tau, rugamu-te, cere noua de la Dumnezeu iertare de pacate si izbavire din primejdii, ca sa cantam tie: Bucura-te, Mare Mucenice Trifon!"
"O, prealaudate mucenice Trifon, asculta smerita noastra rugaciune, pe care ti-o aducem din toata inima, si ne izbaveste pe noi din boli si din primejdii, pe noi, cei ce cinstim pomenirea ta si marturisim minunile savarsite de tine cu darul Sfantului Duh. Indrepteaza pasii nostri spre lumina Invierii lui Hristos si ne poarta de grija din inalt, sa nu ne aflam coplesiti de valurile lumii, ci, cu privirea atintita spre Hristos, sa ajungem la tarmul vesniciei si al iubirii descoperite a Sfintei Treimi, cantand din liturghisitoare inimi: Aliluia!"
Teodor Danalache
Acatistul Sfantului Trifon Molitfele Sfantului Trifon
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.