Randuiala in ziua intai la femeia lauza

Randuiala in ziua intai la femeia lauza Mareste imaginea.


Botezul 

Randuiala in ziua intai la femeia lauza

 
Sfintirea apei
 

Dupa ce femeia naste pruncul, moasa aduce la biserica intr-un vas apa curata pentru sfintire si preotul o sfinteste, incepand asa:

 

Binecuvantat este Dumnezeul nostru., Sfinte Dumnezeule.

, Preasfanta Treime., Tatal nostru., Ca a Ta este Imparatia.
 

Apoi aceste tropare, glasul al 6-lea:

  

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii, robii Tai, miluieste-ne pe noi.

 

Slava.

 

Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit; nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri; ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau; toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.

 

Si acum.

 

Usa milostivirii deschide-o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne mantuim prin tine de nevoi, caci tu esti mantuirea neamului crestinesc.

 

 

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Dumnezeule cel cu nume mare, Care faci minuni fara de numar, vino, Stapane, la robii Tai, care se roaga Tie, si prin trimiterea Sfantului Tau Duh sfinteste apa aceasta (de trei ori). Si fa-o, cu puterea Duhului Sfant, sa fie robilor Tai celor ce vor gusta din ea, sau o vor lua, sau se vor stropi, spre alinarea duhurilor, spre iertarea pacatelor, spre departarea tuturor relelor, spre tarie, vindecare si sfintire a caselor. Ca s-a binecu­vantat si s-a preaslavit preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

 

 

 

 

 

Rugaciunile la femeia lauza

 

 

 

 

 

In a opta zi merge preotul la casa unde s-a nascut pruncul, aprinde lumina si, cadind toata casa, face inceput asa:

 

Binecuvantat este Dumnezeul nostru., Sfinte Dumnezeule., Preasfanta Treime., Tatal nostru., Ca a Ta este Imparatia.

 

 

 

Apoi troparul zilei sau al sfantului de rand, ori acest tropar, glasul al 4-lea:

 

 

 

Nasterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii Lumina cunostintei; ca intru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au invatat sa se inchine Tie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus; Doamne, slava Tie.

 

 

 

Slava. Si acum. Condac, glasul al 3-lea:

 

 

 

Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste si pamantul pestera Celui neapropiat aduce. Ingerii cu pastorii slavoslovesc si magii cu steaua calatoresc. Ca pentru noi S-a nascut Prunc tanar, Dumnezeu cel mai inainte de veci.

 

 

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Stapane Doamne, Atottiitorule, Cel ce vindeci toata boala si toata neputinta, Insuti vindeca si pe roaba Ta aceasta (N), care a nascut, si o ridica din patul in care zace, pentru ca, dupa cuvantul proorocului David, in faradelegi ne-am zamislit si intinati suntem toti inaintea Ta. Pazeste-o pe ea si pe pruncul pe care l-a nascut. Acoper-o pe ea sub acoperamantul aripilor Tale, din ziua de azi pana la sfarsitul ei, cu rugaciunile Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor Tai; ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce Te-ai nascut din Preacurata Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, si ca un prunc Te-ai aratat, Cel ce in iesle ai fost culcat, insuti, Doamne, si pe roaba Ta aceasta, care a nascut pe acest prunc, miluieste-o si-i iarta ei pacatele cele de voie si cele fara de voie si o pazeste pe ea de toata asuprirea diavolului. Si pe pruncul care s-a nascut dintr-insa fereste-l de toata fermecatura, de toata rautatea, de tot viforul potrivnicului, de duhurile viclene, cele de peste zi si cele de peste noapte. Pazeste-o pe ea sub mana Ta cea puternica si-i da grabnica ridicare; si de intinaciune o curateste si-i vindeca durerile, daruindu-i sanatate si putere sufletului si trupului. Ocroteste-o cu ingeri de lumina si stralucitori si o apara de toata navala duhurilor nevazute. Asa, Doamne, apar-o pe ea si pe pruncul acesta, de neputinta, de slabiciune, de ravnire, de zavistie si de deochi,  dupa mare mila Ta. Curateste-o de intinaciunea cea trupeasca si o scapa de tot felul de dureri ale pantecelui, care vin asupra ei; si o ridica prin grabnica Ta mila, indreptand smeritul ei trup. Iar pe pruncul care s-a nascut dintr-insa invredniceste-l sa se inchine bisericii pamantesti, pe care ai gatit-o ca in ea sa fie slavit numele Tau cel sfant. Ca Tie se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit a Te pogori din cer si a Te naste din Sfanta de Dumnezeu Nasca­toarea si pururea Fecioara Maria pentru mantuirea noastra a pacatosilor, Tu, Care stii neputinta firii omenesti, iarta, dupa multimea indurarilor Tale, pe roaba Ta aceasta (N), care a nascut; caci Tu, Doamne, ai zis: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti. Pentru aceasta si noi, robii Tai, ne rugam si, indraznind pentru iubirea de oameni cea plina de indurare, cu frica chemam numele cel sfant al Imparatiei Tale. Cauta din cer si vezi neputinta noastra a osanditilor si iarta pe roaba Ta aceasta (N) si toata casa in care s-a nascut pruncul acesta. Iarta si pe cei care s-au atins de dansa si pe toti care se afla aici, ca un Dumnezeu bun si de oameni iubitor ca Tu singur ai putere a ierta pacatele; cu rugaciunile Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor Tai. Amin.

 

 

 

Apoi rugaciunea pentru moasa care ridica pruncul:

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Doamne, Iisuse Hristoase, Care Te-ai nascut din Tatal mai inainte de veci fara mama si in zilele cele din urma trimis ai fost de la Tatal si Te-ai nascut pe pamant din Maica nenuntita; Cel ce ai primit daruri de la magi, cantare de slava de la pastori si cantari de la ingeri, infasare cu scutece si punere in ieslea vitelor, vino si, cu luminarea Ta, binecuvinteaza pe roaba Ta aceasta (N), care a apucat pruncul, si o curateste pe ea, ca sa intre cu vrednicie in biserica Ta. Ca Tu esti Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam impreuna si Parintelui Tau celui fara de inceput si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Alta rugaciune pentru celelalte femei, care stau in ajutor:

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai zis Apostolului Petru despre vietatile din vasul cel ca o fata de masa de panza: Cele ce Dumnezeu a curatit, tu nu le spurca, si ai poruncit ca cele spurcate si necurate sa fie curate, Insuti binecuvinteaza si sfinteste pe acestea care au ajutat la nastere pe roaba Ta (N), si le invredniceste a intra neintinate in sfanta biserica Ta si a lua dumnezeiestile si preacuratele si de viata facatoarele Taine si a avea parte de cereasca Ta Imparatie. Ca Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Dupa aceea preotul face obisnuitul sfarsit, zicand:

 

 

 

Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, nadejdea noastra, slava Tie. Slava. Si acum. Doamne miluieste (de trei ori). Apoi sfarsitul:

 

 

 

Cel ce in pestera S-a nascut si in iesle a fost culcat pentru a noastra mantuire, Hristos, Adevaratul nostru Dumnezeu, pen­tru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi, ca un bun si de oameni iubitor.

 

 

 

Si stropeste preotul casa in chipul crucii; apoi insemneaza pruncul, binecuvantandu-l, la frunte pentru minte, la gura, pentru cuvant si suflare, iar la inima, in care avem noi vietuirea, pentru putere, zicand: Mainile Domnului te-au facut si te-au zidit. Aceasta se face ca sa fie pazit pruncul pana va primi si Sfantul Botez.

 

Tot a opta zi dupa nastere se citeste si

 

 

 

Rugaciunea la insemnarea pruncului, cand i se pune numele

 

 

 

Se cuvine a sti ca in a opta zi dupa nastere, inainte de botezul pruncului, preo­tul face inceputul, zicand: Binecuvantat este Dumnezeul nostru., Sfinte Dumnezeule., Preasfanta Treime., Tatal nostru., Ca a Ta este Imparatia.

 

Apoi troparul zilei sau al sfantului al carui hram este; si preotul, insemnand pe prunc la frunte, la gura, la piept si, binecuvantandu-l, zice rugaciunea aceasta:

 

 

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Doamne, Dumnezeul nostru, Tie ne rugam si pe Tine Te chemam, sa se insemneze lumina fetei Tale peste robul Tau acesta (aici ii pune numele) si sa se insemneze Crucea Unuia-Nascut Fiului Tau in inima si in cugetul lui, ca sa fuga de desertaciunea lumii si de toata vicleana uneltire a vrajmasului si sa urmeze poruncile Tale. Si da, Doamne, ca numele Tau cel sfant sa ramana nelepadat de dansul, cand se va uni, la vremea cuvenita, cu Biserica Ta cea sfanta, desavarsindu-se prin infricosatoarele Taine ale Hristosului Tau; ca, dupa poruncile Tale vietuind si pazind pecetea nestricata, sa dobandeasca feri­cirea celor alesi in Imparatia Ta. Cu harul si cu iubirea de oameni a Unuia-Nascut Fiului Tau, cu Care esti binecuvantat, cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Apoi luand pruncul in maini, sta inaintea icoanei Maicii Domnului si face chipul crucii, zicand acest

 

Tropar, glasul 1:

 

 

 

Bucura-te, ceea ce esti plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, caci din tine a rasarit Soarele dreptatii, Hristos Dumnezeul nostru, luminand pe cei din intuneric. Veseleste-te si tu, batranule drepte, cel ce ai primit in brate pe Mantuitorul sufletelor noastre, Care ne-a daruit noua si invierea.

 

 

 

Condac, glasul 1:

 

 

 

Cel ce ai sfintit pantecele Fecioarei cu nasterea Ta si ai binecuvantat mainile lui Simeon, precum se cuvenea, intam­pinand si acum, mantuieste-ne pe noi, Hristoase Dumnezeule; impaca lumea in razboaie si intareste poporul nostru, pe care l-ai iubit, Unule, Iubitorule de oameni.

 

 

 

Apoi se face stiutul sfarsit.

 

 

 

Se cuvine a sti ca, daca pruncul nascut este slab si nu suge, ci trage sa moara, nu trebuie sa se astepte, cum rau zic unii, pana la a sasea sau a opta zi, spre a-l boteza; ci in ceasul in care s-a nascut, spalandu-l, indata sa-l si boteze, spre a nu muri nebotezat. Caci daca femeile grele de cinci luni care, din vreo lovitura se intampla sa lepede, cad sub osanda de ucidere, dupa legi si canoane, cu atat mai vartos trebuie sa pazim pruncii de curand nascuti sa nu moara nebotezati.

 

 

 

Rugaciune cand leapada femeia

 

 

 

Preotul face inceputul, zicand:

 

 

 

Binecuvantat este Dumnezeul nostru., Sfinte Dumnezeule., Preasfanta Treime., Tatal nostru., Ca a Ta este Imparatia.

 

 

 

Apoi troparul zilei si rugaciunea aceasta:

 

Domnului sa ne rugam.

 

 

 

Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Care Te-ai nascut din Sfanta de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria si in iesle ca un prunc ai fost culcat, Insuti pe roaba Ta aceasta (N), care astazi a cazut in pacat de ucidere cu voie sau fara de voie si a lepadat pe cel zamislit intr-insa, miluieste-o dupa mare mila Ta si iarta-i pacatele cele de voie si cele fara de voie. Fereste-o de toate uneltirile diavolului si curateste-i intinaciunea; vindeca-i durerile; sanatate si putere trupului si sufletului daruieste-i, Iubitorule de oameni, si cu inger de lumina pazeste-o de toata navalirea nevazutilor demoni. Asa, Doamne, scap-o de neputinta si de slabiciune si o curateste de toata intinaciunea cea trupeasca si de tot felul de dureri ale pantecelui ce vin asupra ei. Si, prin mila Ta cea multa, o scoala pe ea, intarindu-i neputinciosul ei trup si o ridica din patul in care zace. Ca in pacate si in nelegiuiri ne-am nascut si toti suntem necurati inaintea Ta, Doamne, si cu frica strigam si graim: Cauta din cer si vezi neputinta noastra, a celor osanditi. Iarta pe roaba Ta (N), care a cazut in pacat de ucidere cu voie sau fara de voie si a lepadat pe cel zamislit intr-insa; si pe toti cati s-au aflat si s-au atins de dansa, ca un Dumnezeu bun si de oameni iubitor, dupa mare mila Ta, miluieste-i si-i iarta, ca Tu singur ai putere a ierta pacatele si faradelegile, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale tuturor sfintilor. Ca Tie se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna si Parintelui si Preasfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Apoi obisnuitul sfarsit.

 

Canoanele Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor Parinti pentru Sfantul Botez

 

 

 

Canonul 47 al Sfintilor Apostoli zice:

 

 

 

Daca vreun episcop sau preot va boteza a doua oara pe cel ce are botez adevarat sau nu va boteza pe cel botezat de ereticii care nu boteaza in numele Sfintei Treimi, sa se cateriseasca ca unul ce-si bate joc de crucea si moartea Domnului, nefacand deosebire intre preoti si popii mincinosi.

 

 

 

Asemenea porunceste si Canonul 48 al sinodului de la Cartagina:

 

 

 

Canonul 49 al Sfintilor Apostoli porunceste a boteza in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh, dupa cuvantul Domnului, iar nu in trei fara inceput, sau in trei Fii, sau in trei Mangaietori, caci unul este fara inceput: Tatal, pentru ca n-are inceput; si unul este Fiul, pentru nasterea cea negraita; si unul Mangaietorul, Sfantul Duh, pentru purcederea din Cel nenascut. Iar cei ce nu fac asa, fie episcopi, fie preoti, sa se cateriseasca.

 

 

 

Iar Canonul 50 al Sfintilor Apostoli zice:

 

 

 

Episcopul sau preotul, care nu va face trei afundari ale Tainei intr-un botez ros­tind la fiecare afundare cate un nume al Sfintei Treimi, ci va afunda pruncul numai o data spre inchipuirea mortii Domnului, cum faceau ereticii eunomieni, sa se cateriseasca. Caci Domnul n-a zis: Sa botezati in moartea Mea; ci: Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

 

 

 

Canonul 7 al sinodului II ecumenic:

 

 

 

Legiuieste cum trebuie a primi la Ortodoxie pe cei ce se intorc dintre eretici. Asa, impartindu-i in doua, a randuit pe unii numai a-i unge cu Sfantul Mir, iar pe altii a-i boteza din nou. Deci arienii, macedonienii, sabatienii, novatienii ce se zic catari, aristerii, cvartodecimanii, adica tetraditii si apolinaristii, ca unii ce se boteaza asemenea cu noi, nu se cade a fi botezati din nou; ci, dupa lepadarea in scris de erezia lor, se porunceste a-i unge in chipul crucii cu Sfantul Mir la frunte, la ochi, la nari, la gura si la urechi, zicand: Pecetea harului Sfantului Duh, Amin. Iar eunomienii, ce se boteaza cu o singura afundare, montanistii, numiti si frigi, si sabelienii, ce invata ca Tatal si Fiul si Sfantul Duh sunt o singura persoana, precum si cei asemenea acestora, venind la Biserica Ortodoxa, trebuie a fi botezati din nou, ca niste adevarati pagani; caci sau deloc nu s-au botezat, ori s-au botezat, insa nu dupa randuielile Bisericii Ortodoxe. Si parintii bisericesti ii socotesc ca pe niste neluminati in credinta crestina. De aceea, in ziua intai ii primim intre crestini, a doua zi ii facem catehumeni, adica ii invatam legea, a treia zi ii punem sa jure, adica sa se lepede de eresurile lor; si dupa ce le suflam de trei ori in fata si in urechi, atunci ii invatam articolele credintei, si-i punem sa vina mult timp la biserica, spre a asculta Sfanta Scriptura; si numai asa, incredintandu-ne de credinta lor, ii botezam.

 

 

 

Canonul 48 al sinodului din Laodiceea zice:

 

 

 

Se cuvine ca cei botezati sa se unga si cu cereasca Ungere (Sfantul Mir); caci acesta, fiind sfintit prin rugaciuni si prin chemarea Sfantului Duh, sfinteste si pe cei ce se ung cu el si-i face partasi cerestii imparatii a lui Hristos, daca lenevirea vietii si rautatea faptelor nu ne vor indeparta pe noi de ea.

 

 

 

Canonul 6 al sinodului din Neocezareea zice:

 

 

 

Femeile grele, de vor vrea a se boteza, sa nu fie oprite de la botez; dar sa se boteze in urma si pruncul ce se va naste dintr-insele, deoarece pruncul nu primeste din botezul mamei sale, ca inca acela la lumina n-a iesit, nici are vreo voie. De aceea trebuie a-l lumina prin botez.

 

 

 

Canonul 6 al lui Timotei Alexandrinul zice:

 

 

 

Femeia catehumena (inca nebotezata), de se va intampla sa aiba necuratenia lunara in ziua in care voieste a se boteza, sa nu se boteze, ci sa se amane pe alta zi.

 

 

 

Canonul 1 tot al aceluiasi zice:

 

 

 

Copilul sau barbatul catehumen, de va merge fara viclenie cand se face Liturghie si se va impartasi cu dumnezeiestile daruri, fara ca preotul sa stie ca el este catehumen, unul ca acesta indata sa se boteze, ca Domnul l-a chemat pe el.

 

 

 

Canonul 4 al Sfantului Chiril zice:

 

 

 

Unii dintre catehumeni, desi sunt indepartati si amanati, suferind pedeapsa pentru pacate, de se va intampla sa fie aproape de moarte, sa se boteze, ca, iesind din cele lumesti, sa nu fie neimpartasiti cu harul luminarii.

 

 

 

Canonul 2 al lui Timotei Alexandrinul zice:

 

 

 

Omul catehumen, de se indraceste, pana nu se va curati de diavolul cel necurat, sa nu fie botezat, caci nu este cuviincios ca cel care s-a dat pe sine spre locuire diavolului, prin aplecarea la fapte rele, sa primeasca in sine lumina Sfantului Duh, mai inainte de ce ar fi scapat deplin de duhul cel rau si intunecat. Iar de i-ar sosi moartea, atunci trebuie botezat, pentru a nu iesi din viata lipsit si neimpartasit de harul dumnezeiesc.

 

 

 

Canonul 4 al aceluiasi zice:

 

 

 

Daca, fara a fi muncit de demon, catehumenul din pricina de boala rea si-ar iesi din minti si din fire, incat sa nu poata nici raspunde, sa fie botezat fara nici o indoiala, deoarece facandu-se catehumen de bunavoie, si-a aratat dorinta de a imbratisa credinta.

 

 

 

Canonul 111 (122) al sinodului din Cartagina zice:

 

 

 

Harul dat noua prin botez ne aduce nu numai iertarea de pacate, ci si puterea de a nu mai pacatui, afara daca prin lenevire ne vom deda iarasi pacatelor. Iar pe cei ce n-ar cugeta asa, acest canon ii da anatemei.

.

05 Octombrie 2006

Vizualizari: 17845

Voteaza:

Randuiala in ziua intai la femeia lauza 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • paula lucaPostat la 2011-02-17 16:11

    Foarte frumos ,dar din pacate acum aud despre asemenea rugaciune.Nici macar nu stiam ca se face.I-mi pare rau ca nu am stiut.In cea ce priveste,animite ritualuri care se fac sau ar trebui sa se faca,multi preoti nici nu informeaza mamele nestiutoare.Ar trebui sa discute cu ele in alte momente daca nu se poate in timpul slujbelor.Pacat pt ca asa ca mine sunt multe mame. Va salut cordial!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE