Arhitectura in Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIX-XX
Secolul XIX inseamna, atat in Tara Romaneasca cat si in Moldova, disparitia aproape totala a vechiului stil romanesc din arhitectura bisericeasca, din cauza influentelor occidentale si a celor rusesti (acestea din urma vizibile mai ales in Moldova, in tendinta de inmultire a turlelor de diverse forme, mai ales cepiforme). in nordul Moldovei, arhitectul austriac Romstorfer restaureaza citeva monumente de arta ca : Putna (in forma din secolele XVII-XVIII), Sf. Gheorghe din Suceava (de la inceputul secolului XVI), Mirautii din Suceava (in forma din sec. XVII) s.a., respectand oarecum vechiul stil moldovenesc.
In Tara Romaneasca, in epoca domnitorilor Barbu Stirbei si Gheorghe Bibescu, arhitecti ca austriacul Schlatter, fara nici o intelegere fata de valorile artei bizantine si romanesti, refac intr-un stil neogotic hibrid, la moda pe atunci in Austro-Ungaria, biserici vechi, ca Bistrita din Oltenia (secolele XV-XVI), Tismana, Arnota, Antim si Sf. Spiridon din Bucuresti s.a., modificandu-le substantial formele initiale. Opera aceasta de falsificare a infatisarii originare a vechilor noastre monumente e continuata, dupa Unirea Principatelor, de arhitectul, francez Andre Lecomte du Nouy, care "restaureaza", unele vechi ctitorii, fara sa le darame (manastirea lui Neagoe de la Curtea de Arges si Trisfetitele de la Iasi), dar daramand pe altele, pentru a le reface din materialele vechi, in forme cu totul noi, sau prea putin asemanatoare cu cele vechi (mitropolia din Targoviste, Sf. Nicolae domnesc din Iasi, Sf. Dumitru din Craiova s.a.).
Sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX aduce renasterea nu numai a stilului national in arhitectura civila (prin arhitecti ca Ion Mincu), ci si a celui bizantino-romanesc in arhitectura noastra bisericeasca, datorita arhitectilor si istoricilor de arta grupati in jurul fostei Comisii a Monumentelor Istorice (N. Iorga, Gr. Cerkez, N. Ghika-Budesti s.a.). Sub conducerea acestora se ridica din ruine si se restaureaza in formele lor originare (sau cat mai apropiate de acestea) monumente ale artei bisericesti, ca : Sf. Nicolae din Curtea de Arges, Cozia, Snagovul, Mihai Voda si Curtea Veche din Bucuresti, o mare parte din bisericile moldovene ale lui Stefan s.a. Totodata, sub conducerea unor arhitecti (ca Petre Antonescu, N. Ionescu-Berechet s.a.), se cladesc biserici-catedrale si parohiale monumentale, care revin la formele arhitecturii clasice bizantine sau reproduc monumentele cele mai izbutite ale stilului national muntenesc (brancovenesc) sau moldovenesc (Sf. Elefterie Nou si Sf. Vineri-Grivita din Bucuresti, catedrala mitropolitana din Sibiu, catedrala din Tg. Mures, catedrala fostei episcopii din Constanta s.a.).
-
Sfanta Cruce - temelia arhitecturii eclesiale ortodoxe
Publicat in : Viata liturgica -
Arhitectura in Tara Romaneasca in secolele XIV-XIX
Publicat in : Arhitectura Bisericeasca -
Arhitectura din Moldova in secolele XIV-XIX
Publicat in : Arhitectura Bisericeasca -
Arhitectura din Transilvania
Publicat in : Arhitectura Bisericeasca
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.