Biserica Veche de lemn din Putna

Biserica de lemn din satul Putna se afla in localitatea Putna, in judetul Suceava. Cunoscuta sub numele de "Biserica Veche a Putnei", aceasta se afla in imediata apropiere a Manastirii Putna.

Biserica cea veche din Putna este cea mai batrana si singura biserica de lemn medievala, cunoscuta pana in prezent, pastrata pe teritoriul Romaniei. Vechimea exceptionala si planul arhaic al acesteia ii confera o valoare inestimabila pentru arhitectura medievala din tara noastra si dincolo de granite ei.

Partea de rasarit a bisericii este datata din primii ani ai secolului al XV-lea, si, prin traditie, a fost adusa de Sfantul Stefan cel Mare de la Volovat. Se crede ca a fost construita in anul 1346 de catre Dragos Voda, in satul Volovat. De aici, dupa 122 de ani, Sfantul Stefan cel Mare a stramutat-o in satul Putna.

Biserica Veche de lemn a Putnei are o importanta exceptionala, inclusiv pentru cei ce studiaza istoria arhitecturii din aceasta parte a continentului nostru si din Europa in general. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: SV-II-m-A-05594.

Biserica Veche de lemn din Putna - regasirea ei in traditia locului

Primul care mentioneaza acest vechi si important munoment religios national este cronicarul Nicolae Costin (1660-1712), in "Letopisetul Tarii Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601".

In cronica sa, el marturiseste urmatoarele lucruri: "Inteles-am si noi den oameni batrani, lacuitori de aicea den tara, cum sa trage cuvantul den om in om, ca o biserica de lemnu la Olovat, sa fie facuta de Dragos-voda si acolo zic, sa fie ingropat Dragos-voda. Si aceia biserica de lemnu au mutat-o Stefan-voda cel Bun, de o au cladit la Manastirea Putna, unde sta pana acmu. Iara pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovat, Stefan-voda au zidit biserica de piatra."

Ceea ce inregistreaza Nicolae Costin este o traditie orala auzita din batrani si nicidecum o stire documentara. Totusi in asertiunea lui se constata cel putin doua adevaruri incontestabile: in primul rand, ca la Putna exista, cu mult inaintea redactarii Letopisetului sau, o biserica de lemn despre care batranii afirmau ca Dragos a construit-o la Volovat, iar Stefan a mutat-o la Putna si in al doilea rand, ca Stefan cel Mare a consruit la Volovat o biserica din piatra, despre care aceeiasi batrani afirmau ca a fost ridicata pe locul celei dintai.

Vechea biserica de lemn de la Putna s-a distins in istoria romanilor prin aura acestei legende, care i-a insotit si protejat existenta de-a lungul veacurilor. Dupa insemnarea cronicarului a urmat si protectia cancelariei domnesti.

Prin vechimea si legendele acestei modeste biserici de lemn, stramutata de Sfantul Stefan cel Mare si Sfant, moldovenii din Evul Mediu subliniau intaietatea Manastirii Putna intre celelalte ctitorii domnesti si boieresti din tara, cum se vede si intr-un hrisov din 17 martie 1723 al voievodului Mihail Racovita:

"Scris-am Domnia me la boieri si la toti slujitorii, cari veti umbla ori cu ce fel de slujba a Domniei mele la tinutul Sucevei, facem stire tuturor pentru sfanta biserica de lemn, ce este langa Manastirea Putna, care aceasta biserica dinceputul ei au fost facuta de Dragos Voda la Volovat si au fost acolo pana in zilele raposatului stefan Voda batranul, si atunce stefan Voda au mutat-o acolo, la Putna, zidind in locul ei alta de piatra, care din pricina acestei biserici, caci au fost veche, s-au suitul randul si Manastirei Putnei, de este mai naintea altor manastiri si pana astazi".

Porivit unei traditii locale mai recente, consemnata in 1853 de catre Ieromonahul Putnei Sevastian Georgiescul, Dragos ar fi construit biserica de lemn la Volovat in anul 1353, iar "pe la anii 1468, Stefan-voievod cel Mare au adus-o de la Volovat si au cladit-o aice in Putna, unde si pana in ziua de astazi sta."

Retinem de la acelasi ieromonah ca biserica de lemn se mai numea pe vremuri si "Manastirea veche a Putnei", ceea ce ar putea conduce la ideea autohtoniei a acestui locas aici, cu mult inainte de fundarea ctitoriei lui Stefan.

La toate relatarile de pana acum, o alta traditie locala spune amanuntul enigmatic care pretinde ca oastea lui Stefan cel Mare a transportat pe cai aceasta biserica de la Volovat si a reconstruit-o la Putna intr-o singura noapte, voievodul cercetand-o si inchinandu-se la altarul ei chiar in zorii zilei urmatoare.

S-au emis in ultima vreme mai mult sau mai putin plauzibile. Se opiniaza bunaoara ca vechea bisericuta de la Putna ar putea sa fie ctitorie a lui Bogdan I (1359-1365), atribuita numai de traditie legendarului Dragos, care "nu este inscris in pomelnicul de la Bistrita si nici mentionat in actele interne", sirul domnilor moldoveni incepand cu cel mai indepartat stramos cunoscut al Musatinilor, care este, cum se stie acest Bogdan.

In aceasta perspectiva pare perfect acceptabil ca Dragos sa fi construit o biserica de lemn la Volovat, pe care Stefan s-o fi mutat apoi la Putna si chiar daca aceasta asertiune ar constitui numai o "fabulatie postuma marelui domn, ea ne da, prin insusi faptul ca pune Volovatul alaturi de Putna, ecoul unui lucru cert: cultul lui Stefan cel Mare pentru memoria primului descalecator" si aspiratia sa, cu profunde implicatii politice, de a face din propria necropola un "simbol dinastic", un simbol al puterii voievodale prin gratia puterii divine".

Asadar, in constiinta moldovenilor de alta data, nimbul de intaietate al Manastirii Putna, intre numeroasele ctitorii domnesti si boieresti ale tarii, se tragea de la aceasta modesta, astazi aproape uitata, biserica de lemn, care ar fi putut adaposti odata, in Volovat, mormantul legendarului domnitor Dragos Voda.

Biserica Veche de lemn din Putna - datarea ei prin metoda dendro-cronologica

Datarea bisericii a fost facuta prin metoda dendro-cronologica la Laboratorul din Lund, in Suedia. In noiembrie 2002 specialistul suedez Hans Linderson impreuna cu arhitectul Alexandru Babos au prelevat 16 probe din diferite parti vechi ale structurii bisericii care au fost analizate in primavara lui 2003.

Din cele 16 probe au fost datate 12 toate fiind din stejar. Probele indica taierea arborilor intre anii 1345-1346. Linderson si Babos au semnat lucrarea “Manastirea veche de lemn a Putnei in arhitectura medievala romaneasca

".

 

Rezultatul studiului celor doi pune in evidenta valoarea documentara deosebita a Bisericii de lemn de la Putna pentru istoria arhitecturii de pe cuprinsul Romaniei si mult dincolo de granitele ei.

Biserica Veche a Putnei - scurt istoric

Biserica este compusa din trei parti succesive, care surprind trasaturi specifice momentului in care au fost ridicate. Partea cea mai veche, atat de veche incat istoria ei se impleteste partial cu legenda, se pastreaza pana in zilele noastre si constituie un unicat in arhitectura medievala din Romania.

Cea mai veche parte a bisericii de lemn este constituita de jumatatea de rasarit a acesteia. Vechimea ei a fost stabilita prin metoda dendro-cronologica, in primii ani ai secolului al XV-lea. Traditia ridicarii acestei biserici, in anul 1353, nu este confirmata de cercetarea stiintifica. Aceasta nu exclude rolul initial de necropola voevodala, pe care l-a putut prelua inlocuind o biserica mai veche.

Lemnele vechi prezinta semne de numerotare, folosite la desfacerea si mutarea bisericii. Conform traditiei, aceasta biserica a fost adusa de la Volovat in a doua jumatate a secolului al XV-lea, cel mai probabil, in ultimul deceniu, la initiativa Sfantului Stefan cel Mare. Biserica de lemn a fost inlocuita la Volovat cu actuala ctitorie de zid a lui Stefan cel Mare, intre anii 1500-1502.

In stilul basilical, dominant in secolul al XIV-lea, biserica este construita din barne de stejar cioplite si imbinate in stilul caselor taranesti din zona in tehnica numita

"in catei". Are o bolta cilindrica peste intreg spatiul interior, lipsita de turla cu acoperis in patru ape. Aspectul formal initial se poate reconstitui in cea mai mare parte si apare sub forma unei mici capele impartita in numai doua incaperi, un naos si un altar.

 

Ferestrele bisericii sunt in numar de 12, dintre care cele doua de la altar sunt originale. Acoperisul este din sindrila, in solzi de peste, inalt de 5 metri cu doua cruci de fier impodobite cu raze.

Naosul si altarul sunt dispuse in prelungire de la apus spre rasarit si se inscriu intr-un dreptunghi de 4,77 metri latime si 8,25 metri lungime. Altarul se termina poligonal, in trei laturi. Despartirea dintre cele doua incaperi este marcata de cateva barne din tampla originala, integrate in actualul iconostas. In butea originala s-au pastrat doua ferestre si bolta comuna. Ferestrele inguste sunt taiate dintr-un lemn asezat vertical in structura.

Impartirea bipartita, intr-un altar si un naos, este o trasatura arhaica in arhitectura religioasa de lemn a romanilor. Ea a mai fost relavata arheologic in mai multe locuri din Moldova si se mai poate intalni doar in cateva cazuri, cu totul de exceptie. Planul cu trei incaperi s-a generalizat ulterior.

Pe peretele estic al absidei altarului este scris anul 7089 (1580-1581) al carui insemnatate nu o cunoastem, dar se poate presupune o reparatie mai semnificativa. De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe restaurari dintre care doua radicale una in anul 1778 si a doua in anul 1871, cand s-au inlocuit barne din pereti si de la acoperis care erau putrede sau mancate de carii.

Ultima restaurare a avut loc in anul 1938 cand s-a sindrilit aoperisul. Pana in anul 1876 biserica a servit ca schit monahal apartinand Manastirii Putna, iar mnai tarziu aici faceau practica candidatii la preotie. A fost declarata biserica parohiala dar la altarul ei au slujit ieromonahii din manastire.

Biserica Veche a Putnei - biserica parohiala

Prima schimbare importanta in structura bisericii de care avem stire dateaza din anul 1778. Acum, Vartolomei Mazareanu repara biserca adaugand cele doua abside laterale si pridvorul. El a fost ajutat si de egumenului Ioasaf, alaturi si de mai multi sateni. Ei au taiat din peretii lungi pentru a face loc unor abside; lacasul a fost transformat in biserica parohiala.

Absidele au fost adaugate lateral naosului vechi si au fost ridicate partial din lemnele de stejar taiate din peretii bisericii, partial din lemne noi de molid. La abside se pastreaza un tip de cheotoare simplu, cu cep de legatura, si ferestre patrate.

Spre apus, intrarea veche a fost sacrificata pentru a prelungi biserica cu un pronaos, necesar pentru femei intr-o biserica de mir din vremea aceea. Pronaosul a fost ridicat din lemne de molid si acoperit cu o bolta interioara, nelegata cu cea veche din naos.

Usa de intrare a fost dispusa spre miazazi deoarece peretele vestic se termina poligonal, in trei laturi inguste. Tot atunci, se pare, vechea structura a fost reparata si asezata pe talpi noi. Cu acelasi prilej a fost refacut iconostasul.

Ultima etapa de constructie a avut loc in anul 1871, cand pronaosul a fost prelungit cu o structura rectangulara din barne de molid, incheiate in cheotori nemtesti, prevazuta cu ferestre mari laterale.

Intrarea dinspre sud a fost inchisa fiind inlocuita de cea actuala spre vest. Acest ultim adaos aminteste de efortul organizatoric al comunitatii inaintea festivitatilor din anul 1871, ocazionate de sarbatorirea a 400 de ani de la rectitorirea Manastirii Putna de catre Sfantul Stefan cel Mare, un eveniment care a mobilizat la Putna elitele culturii romanesti.

In anul 1908, in satul Putna a fost ridicata o noua biserica parohiala, care a preluat aceasta functiune de la vechea biserica de lemn. Astazi biserica de lemn are rolul de capela si de muzeu.

Biserica Veche a Putnei - are nevoie sa fie restaurata !

Biserica veche a Putnei, situata langa Manastirea Putna, la marginea cimitirului din localitate, se afla intr-o avansata stare de degradare. Atacata de carii, subrezita de aparitia mucegaiurilor si a infiltratiilor, plina de fisuri si gauri, biserica monument sta sa cada.

Putini stiu ca cea mai veche biserica de lemn din Romania si se pare chiar din Europa se afla la Putna. Cu siguranta mult mai putini stiu ca biserica monument moare incet dar sigur ignorata de catre cei carora le revine responsabilitatea pentru restaurarea si conservarea ei.

O voce disperata plange starea in care a ajuns "bijuteria de lemn" de la Putna lansand semnale S.O.S. in toate directiile. Este cea a doamnei Erica Croitoru, muzeograf la Putna, sotia preotului paroh din localitate, in administrarea caruia se afla monumentul. "Am facut nenumarate demersuri si memorii pentru obtinerea de fonduri si salvarea bisercii insa fara succes", a spus Erica Croitoru.

Ea a adaugat ca singura donatie pentru biserica veche de lemn a fost facuta de printul Charles in anul 2003. Erica Croitoru a mai adaugat ca de doi ani se mai confrunta cu o problema si anume existenta unui jder in interiorul bisericii care ar putea distruge obiectele de patrimoniu aflate acolo.

La finele anului trecut de la Directia pentru Cultura si Culte de la Suceava primea urmatorul raspuns: "Situatia Bisericii din Putna ne este cunoscuta din anul 1995, cand a fost inclusa pe lista de prioritati de conservare- restaurare inaintata Ministerului Culturii - Centrul pentru Administrarea si Protectia Patrimoniului Culturii, institutie ce finanta lucrarile respective la acea data. Pentru a putea fi introdusa lucrarea in Planul National de Restaurare era necesara intocmirea unei Expertize tehnice care sa ateste starea de degradare si sa propuna solutii de restaurare acceptate prin aviz de Comisia Nationala a Momumentelor Istorice. Urma ca ulterior sa se intocmeasca documentatia de restaurare care avea sa se puna in aplicare prin intermediul unui agent economic agreat de Ministerul Culturii. Pana la aceasta data nu au fost indeplinite aceste conditii dar procedura se poate pune in aplicare oricand".

Problema nu este numai a bisericii de la Putna ci a tututor bisericilor de lemn din Bucovina care sunt in numar de 47. Toate sunt eclipsate de marile manastiri UNESCO. Ea este inclusa in Planul National de Restaurare dar de la Ministerul Culturii ni s-a spus asa: "Uite am niste bani alege intre Probota si "Biserica de lemn", alege intre Patrauti si biserica asta de lemn, alege intre Arbore si biserica asta de lemn".

Arhitectul sef al judetului, Constantin Rabiniuc, considera “o nedreptate" situatia in care se afla biserica veche de lemn de la Putna. Ca si sefii de la cultura Rabiniuc opineaza ca biserica a ramas in umbra din cauza manastirilor pictate care i-a luat fata. Totusi, a spus arhitectul sef, ea este vizitata indeosebi de turistii straini care au descoperit-o in materialele documentare.

"

Biserica trebuie desfacuta bucata cu bucata, inventariata bucata cu bucata si asta precupune ca fiecare portiune sa fie analizata la laborator din punct de vedere chimic, biologic. Este o munca foarte migaloasa pe termen lung", a precizat Rabiniuc. El apreciza ca pentru salvarea bisericii ar merita sa se constituie o fundatie care sa adune fondurile necesare restaurarii si conservarii.

 

• Biserica Sfantul Nicolae Domnesc
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Adormirea Maicii Domnului - Gramesti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania