Catedrala Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului reprezinta pentru locuitorii din Tara Barsei un avanpost in lupta pentru pastrarea traditiei si culturii romanesti. Cand norii tulburi ai veacurilor trecute incercau sa umbreasca aceasta vatra de credinta, aici, langa zidurile cetatii, s-au ridicat cateva dintre cele mai mari valori ale spiritului romanesc. In curtea asezamantului, vechi de mai bine de 500 de ani, isi deschide si astazi generos portile muzeul primei scoli romanesti, unde invataceii de acum 5 secole primeau lumina cartii in limba materna. Biserica Sfantul Nicolae mangaie cu turla ei semeta cerul, aratand ca de acolo coboara adevarata Lumina, iar brazii seculari de la poalele Tampei murmura parca o poveste fara sfarsit despre faptele bunilor crestini de aici, care timp de sute de ani au pastrat nestirbita aceasta oaza a Ortodoxiei.

Intaiul mare poem al acestui neam

Catedrala se afla in Piata Unirii din Brasov. Pe oricine intrebi de biserica sau de mormantul lui Nicolae Titulescu va sti sa te indrume. Inalt pana in tariile cerului de munte si puternic, lacasul de cult vegheaza de atata amar de ani sufletele celor care cred in Domnul nostru Iisus Hristos. Biserica e inconjurata de flori si brazi, iar zidurile ei batrane soptesc, pentru cei ce vor sa asculte, indepartata ei istorie. Aici slujesc preoti cu har si dragoste de cultura, ardeleni mandri.  Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului detine o impresionanta biblioteca si o arhiva imbogatita cu hrisoave si carti domnesti, mii de acte, zapise, registre si scrisori care constituie un tezaur pentru istoria si cultura neamului romanesc. Cele aproximativ 4000 de carti vechi si peste 30.000 de documente, precum si numeroasele obiecte muzeale stau astazi marturie, oferind tuturor posibilitatea de cunoastere a inceputurilor. “Un factor obiectiv de pastrare a entitatii nationale l-a constituit credinta stramoseasca“, ne spune parintele Vasile Oltean, directorul muzeului. „Biserica Sf. Nicolae a fost un centru luminos de rezistenta ortodoxa, o punte de legatura intre Transilvania si Tara Romaneasca, un centru al vietii religioase, izvor de intarire nationala. Romanii de pe aici si-au pastrat si cultivat o bogata traditie populara, care i-a tinut uniti. Si azi se practica un obicei necunoscut prin alte parti si care dateaza de pe vremea dacilor. Este vorba despre obiceiul junilor brasoveni, care a rezistat chiar si in epoca lui Ceausescu“. O vizita prin muzeu este emotionanta. Aici sunt organizate expozitii tematice: “Junii brasoveni”, “Muzeul Tudor Ciortea”, Muzeul Nicolae Titulescu”, “Scheii Brasovului in pictura lui Stefan Mironescu” etc. Bancile scrijelite unde se inghesuiau invataceii,  calimarile de cerneala si tablitele pe care se scriau literele, te indeamna sa le atingi. Aceasta este sala de clasa “Anton Pann”. Mai departe, sala “Diaconul Coresi”. Dintre exponatele intalnite mentionam cateva titluri valoroase: Cazania a II-a (Carte romaneasca de invatatura) tradusa de protopopii Iane si Mihai, Psaltirea, Sbornicul, Octoihul; si, bineinteles, tiparnita diaconului la care se poate lucra si azi. Lucian Blaga spunea ca aceste carti au inscris in cultura romana “intaiul mare poem al acestui neam”.

A fost odata prima scoala romaneasca...

Mai intai s-a ridicat biserica, despre care au scris cronicile vremii, in anul 1292. Apoi, un Omiliar sau o carte de invatatura din secolele 11-12, confirma existenta unui lacas de invatatura aici. Primul document care atesta o biserica ortodoxa romana in Schei, Brasov, este Bula Papala din 25 decembrie 1399. Cronica lui Radu Tempea indica anul 1495 ca inceput al construirii bisericii. Tot atunci se ridica in apropiere si Scoala Romaneasca, recladita apoi in 1760, adaugandu-i-se un etaj in stil baroc.  Incepand cu anul 1559, limba de predare in aceasta scoala era romana. Primul ctitor al bisericii a fost Neagoe Basarab, apoi urmeaza Petru Cercel, care, la indemnul protopopilor Iane si Mihai din Schei, a ridicat in anul 1583 tinda bisericii de piatra infrumusetand-o cu podoabe si pictand chipurile sfintilor. Ce n-au ispravit ei a terminat mai tarziu Aron Voda, care a inaltat si un turn. Pisania bisericii, sapata in piatra si montata deasupra usii, ii infatiseaza pe cei doi voievozi din urma, care au continuat si incheiat o lucrare de suflet inceputa mai demult. In arhiva bisericii se pastreaza cu sfintenie hrisovul de danie din anul 1594, dat de Aron Voda, prin care ofera anual Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului 12.000 de aspri, precum si alte daruri, odoare si vesminte. Hrisovul arata ca biserica a fost zidita cu ajutorul celor doi voievozi din Tara Romaneasca si Moldova. Intre 1556 si 1588 diaconul Coresi impreuna cu alti colaboratori tiparesc primele carti de circulatie in romana, oficializand definitiv scrisul in aceasta limba. In 1570, diacul Oprea alcatuieste Octoihul romanesc (carte de cantari), iar 8 ani mai tarziu, popa Voicu redacteaza Invataturi morale din Vietile Sfintilor - Cuvantari la sfinti si pilde de folos sufletesc. Autoritatea locala accepta in 1578 folosirea ca prim manual romanesc a catehismului coresian la scoala din Schei. Scoala noua, de piatra, a fost construita in 1597, prin osteneala protopopului Mihai, din fondul daruit cu draga inima de Aron Voda al Moldovei. Aici veneau sa cunoasca lumina invataturii  toti copiii mai rasariti ai Brasovului.

Carti din piele de miel nenascut

Mai trec cativa ani si popa Iane scrie intaiul text brasovean in limba romana, iar apoi, in secolul 16, dascalul Barbu Hoban se osteneste si scoate primul manual de filosofie. In anul 1651 sunt terminate constructiile paraclisului de la etaj, inedit pentru bisericile romanesti, paraclis de taina, secret, care imbraca turnul pe trei laturi cu trei incaperi sprijinite pe zidurile pridvorului. Se pastreaza pictura originala. Intre anii 1733 si 1738 se ridica paraclisul de nord, cu hramul Buna Vestire. Pictura originala, deosebit de valoroasa si de frumoasa, este realizata de zugravii craioveni Grigore, Gheorghe, Ioan si Mihail. Scenele cu soborul de la Niceea, Roata lumii sau tema Invierii au fost admirate foarte mult de istoricul Nicolae Iorga. Paraclisul este ridicat prin stradania cronicarului si protopopului Radu Tempea al II-lea, dar si in baza daniei domnitei Ancuta, fiica voievodului Constantin Brancoveanu, si a ctitorilor Constanda lui Manole si Hagi Radu Inas. Vrednicul protopop Eustatie Gris a hotarat construirea celui de-al doilea paraclis, de la sud, inceput in 1750 si ridicat in doi ani. Pictura iconostasului si cea murala, din interior si exterior, au fost realizate cu maiestrie de o echipa de zugravi alcatuita din Ioan, Iancu si ucenicii lor, Irimia si Constantin. Iconostasul este sculptat si decorat cu motive brancovenesti. Nu se scurge multa vreme si, la 1757, dascalul Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica, iar la 1797 Radu Tempea al V-lea tipareste gramatica romaneasca. Unele carti se faceau pe atunci din piele de miel nenascut, pentru ca era foarte fina si neporoasa. Exista si acum expuse la muzeu astfel de raritati. Intre 1821 si 1828 Anton Pann poposeste pentru catva timp in Schei. In luna mai 1848 George Ucenescu compune muzica imnului „Desteapta-te, Romane”. scoala romaneasca si Biserica au trait in stransa legatura.

Minunea Maicii Domnului

Biserica Sf. Nicolae a fost intotdeauna o vatra de lumina si inchegare ortodoxa, reusind sa solidarizeze in jurul ei intreaga suflare romaneasca din acele vremuri. Preotii care au slujit aici, carturari vestiti, au adus o contributie insemnata la patrimoniul culturii si limbii literare, materializata prin editarea primelor carti romanesti, scrierea primei gramatici romanesti, copierea si traducerea unor manuscrise de o inestimabila valoare, bijuterii unicat ale culturii si literaturii populare din tara noastra. Vizitand muzeul primei scoli romanesti, ti se taie rasuflarea descoperind atatea taine pretioase ale propriului popor. Din pacate, astazi, putini bat la usa culturii romanesti, tinerii preferand sa-si petreaca in alte feluri timpul liber. “Mai vin din cand in cand turistii straini“, ne spune cu amaraciune parintele Olteanu, directorul muzeului. „Cand afla despre ce carti valoroase este vorba aici, nu le vine sa creada ca exista asa ceva in Romania. Niste italieni se mirau ca avem trotuare. Altii ne intrebau daca avem televizoare. E trist“.

Biserica Sf. Nicolae a trait clipe dramatice, in urma cu cativa ani, atunci cand a fost furata o icoana veche din 1554, infatisand-o pe Maica Domnului cu pruncul Iisus Hristos. Valoarea ei, in 1993, se ridica la 200.000 de dolari. Preotul Vasile Prodea isi aminteste ca atunci s-a intamplat ceva nemaintalnit: “Icoana a fost furata de un tigan. N-a vandut-o, a tinut-o in casa. Hotul a  povestit politistilor, dupa ce a fost prins, ca, de fiecare data cand intra in camera unde era icoana, il napadea transpiratia, tremura din toate incheieturile, i se facea frica si se sufoca. Trebuia sa scoata icoana afara!”. Toti enoriasii s-au rugat impreuna cu preotii ca icoana sa fie gasita. In cele din urma, politistii au adus-o inapoi, spre marea bucurie a tuturor. Parintele a plans ca un copil cand a vazut-o la locul ei. Maica Domnului mai facuse o minune.

                                                                                                     Dana Fodor

                                                                                                Gabriel Mateescu
                                                                               Lumea credintei, anul III, nr. 6(23)

• Biserica Sfantul Nicolae - Pec
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Nicolae tis Stegis - Kakopetria
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Bejan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: