INCEPUTUL SLOVEI R.

• « Inapoi
• Inainte »

PENTRU AVVA RAMLEANUL

1) A venit odata un calugar ramlean ( roman ), care fusese dregator al palatului si a locuit in Schit aproape de biserica. Avea aici un rob, care ii slujea. Vazand deci preotul slabiciunea lui si instiintandu-se din ce fel de odihna este, orice iconomisea Dumnezeu ca venea la biserica, ii trimetea lui. Si facand douazeci si cinci de ani in schit, s-a facut mai inainte vazator si insemnat. Auzind deci unul din cei mari egipteni despre dansul, a venit sa-l vada, asteptand sa afle la el vreo petrecere trupeasca mai multa. Si intrand la dansul, i s-a inchinat lui si facand ei rugaciune, au sezut. Dar il vedea pe el egipteanul ca poarta haine moi si harar si piele sub el si o perna mica. Picioarele le avea curate si cu sandale ( un fel de incaltaminte ). Acestea vazandu-le, s-a smintit, caci in locul acela nu era astfel de viata, ci mai vartos aspra petrecere. Dar mai inainte - vazator fiind batranul, a inteles ca s-a smintit si a zis slujitorului : fa-ne noua praznic astazi pentru avva ! S-au intamplat si putine verdeturi si le-au fiert si la vremea cea cuviincioasa sculandu-se, au mancat. Avea inca batranul si putin vin, pentru slabiciune si au baut. Dupa ce s-a facut seara, au citit cei doisprezece psalmi si s-au culcat. Asemenea inca si noaptea. Deci sculandu-se dimineata egipteanul, i-a zis lui : roaga-te pentru mine ! Si a iesit, nefolosindu-se. Dupa ce s-a dus putin, vrand batranul sa-l foloseasca, trimitand, l-a chemat inapoi. Si dupa ce a venit, cu bucurie, iarasi l-a primit. Atunci l-a intrebat, zicand : din ce tara esti ? Si i-a raspuns : sunt egiptean. Dar din care cetate ? Iar el a zis : nu sunt cu totul eu orasean. Si l-a intrebat : care este lucrul tau, in satul tau ? Si a raspuns : eram pandar. Si i-a zis : unde dormeai ? Iar el i-a zis : la tarina. Aveai asternut sub tine ? Si a zis : da, la tarina aveam sa pun asternut sub mine. Dar cum ? Si a zis : jos. I-a zis lui iarasi : dar ce aveai de mancare la tarina ? Sau ce fel de vin beai ? Si a raspuns : este mancare si bautura la tarina ? Dar cum traiai, raspunde ? Mancam paine uscata si de gaseam, putina pastrama si apa. Si raspunzand batranul a zis : mare osteneala ! Dar este si baie in sat ca sa va scaldati ? Nu, ci in rau cand voim. Deci, dupa ce l-a intrebat batranul de toate acestea si a aflat stramtoarea vietii lui celei dintai, vrand sa-l foloseasci, i-a povestit petrecerea sa din lume, cea mai dinainte, zicand : pe mine smeritul care ma vezi, din cetatea cea mare a Romei sunt si mare m-am facut in palatul imparatului. Daca a auzit egipteanul inceputul cuvantului, s-a umilit si asculta cu deadinsul cele ce se ziceau. Si iarasi i-a zis : deci, am lasat cetatea si am venit in pustia aceasta. Si iarasi eu, pe care ma vezi, aveam case mari si lucruri multe si defaimandu-le pe acestea, am venit intru aceasta chilie mica. Iarasi, eu pe care ma vezi, paturi aveam peste tot de aur, cu asternuturi scumpe si in locul lor mi-a dat Dumnezeu asternutul acesta prost si pielea. Hainele mele erau de mare pret si in locul lor port aceste haine proaste. La pranzul meu mult aur se cheltuia si in locul aurului mi-a dat Dumnezeul aceste putine verdeturi si acest mic pahar de vin. Si erau cei ce imi slujeau slugi multe si in locul acelora a oranduit Dumnezeu pe batranul acesta ce-mi slujeste. Iar in locul baii pun putina apa pe picioarele mele si sandale pentru neputinta mea. In locul alautelor, citesc acesti doisprezece psalmi. Asemenea si noaptea in locul pacatelor pe care le faceam, acum cu odihna imi fac aceasta slujba mica. Te rog dar, avvo, nu te sminti de slabiciunea mea. Acestea auzindu-le egipteanul si in sine venindu-si, a zis : vai mie ! Ca din multa patimire a lumii, la odihna am venit si cele ce nu le aveam atunci, le am acum. Iar tu din multi odihna ai venit la patimire si din multi slava si bogatie ai venit la smerenie si saracie. Si mult folosindu-se, s-a dus. Si i s-a facut lui prieten si venea la dansul des pentru folos, caci era barbat cu dreapta socoteala si plin de buna mireasma a Sfantului Duh.

2) Tot acesta a spus ca era un batran avand un ucenic bun si din imputanarea sufletului, l-a scos afara pe usa cu cojocul lui. Iar fratele a rabdat afara sezand, si deschizand batranul usa, l-a aflat pe acesta sezand. Si i-a facut metanie zicand : o, parinte smerenia indelungii tale rabdari a biruit imputinarea sufletului meu. Vino inauntru ca de acum tu esti batran si parinte, iar eu tanar si ucenic !

PENTRU AVVA RUF

1) Un frate l-a intrebat pe avva Ruf : ce este linistea ? Si care este folosul ei ? Iar batranul i-a zis : linistea este a sta in chilie cu frica si cunostinta lui Dumnezeu, ferindu-te de pomenirea de rau si de cugetarea inalta. Acest fel de liniste fiind nascator de toate faptele bune, pazeste pe calugar de sagetile vrajmasului cele infocate, nelasandu-l si se raneasca de ele. Asa, frate, pe aceasta castig-o, aducandu-ti aminte de clipa mortii tale, caci nu stii in ce ceas vine, furul; deci dar, trezeste-te pentru sufletul tau !

2) Zis-a avva Ruf, ca cel ce sade intru ascultare de parinte duhovnicesc, mai multa plata are decat cel ce petrece singur in pustie. Si spunea acesta, ca a povestit unul din parinti, zicand : am vazut patru cete in cer. In cea dintai era omul care este bolnav si multumeste lui Dumnezeu : in a doua ceata era cel ce umbla dupa iubirea de straini si in aceasta sta si slujeste, In a treia ceata era cel ce umbla dupa pustie si nu vede om, si in a patra ceata era cel ce sade in ascultare de parinte si i se supune lui pentru Domnul. Si purta cel pentru ascultare lant de aur si pavaza si mai multa slava avea decat ceilalti. Iar eu am zis celui ce ma povatuia : cum acest mai mic, are slava mai multa decat ceilalti ? Iar el raspunzand mi-a zis : fiindca cel ce umbla dupa iubirea de straini, cu voia sa face si cel ce este in pustie cu voia sa s-a dus, iar acesta care are ascultare, toate voile sale lasandu-si, atarna de Dumnezeu si de parintele sau. Pentru aceasta mai multi slava a luat decat ceilalti. Deci, fiilor, pentru aceasta este buna ascultarea, care pentru Domnul se face. Ati auzit, fiilor, in parte, o putina urma a ispravii acesteia ! O, ascultare, mantuirea tuturor credinciosilor ! O, ascultare, nascatoarea tuturor faptelor bune ! O, ascultare, aflatoarea Imparatiei ! O, ascultare, care deschizi cerurile si sui pe oameni de la pamant ! O, ascultare, hranitoarea tuturor sfintilor, din care au supt ei lapte si prin care s-au facut desavarsiti ! O, ascultare, care esti locuioare impreuna cu ingerii !

PENTRU AVVA ROMANO

Vrand avva Romano sa se savarseasca, s-au adunat la dansul ucenicii lui, zicand : cum trebuie sa ne ocarmuim ? Iar batranul a zis : niciodata nu stiu sa fi zis vreunuia din voi sa faca ceva candva, daca mai inainte nu mi-am facut gandul meu, ca sa nu se manie, daca nu va face ceea ce am zis sa faca. Si asa toata vremea noastra am locuit-o cu pace.

• « Inapoi
• Inainte »