Avem nevoie de o inițiere în misterele credinței: orice fabulație pe această temă este o teribilă otravă (Fotie al Constantinopolului, Mistagogia Sfântului Duh. Exegeze la Evanghelii, Ed. Polirom, Iași, 2013, p. 89). Orice rătăcire de la adevărul de credință este o calomnie la adresa lui Dumnezeu.
Învățăm adevărul de la Dumnezeu: doar astfel obținem certitudinea. Doar cei care Îl iubesc vor avea corecta înțelegere, pe care numai Dumnezeu o are. Credința naște credință, se înmulțește, ca un talant bine chivernisit.
Fără credința în adevărul revelat, nimic nu este primit, nu este binecuvântat, nu este înveșnicit. Când omul este în dilemă, îngerul alungă cearta gândurilor: dejoacă planul de divorț al lui Iosif. Îngerul îl călăuzește spre adevăr pe cel drept.
Din pietre, lucruri fără valoare, Dumnezeu poate să ridice oameni mari: pe oamenii simpli, de origine umilă, îi face însemnați, dacă aleg să respecte Poruncile Lui (cel mai limpede exemplu este sfântul Petru, un pescar anonim care devine apostol de bază în revoluția spirituală a omenirii).
Hristos le răspunde fariseilor că sunt departe de adevăr dintr-un motiv extrem de simplu: nu pun corect întrebarea. De ce Dumnezeu nu se mulțumește cu o credință pe jumătate din partea noastră: pentru că aceasta mai mult vatămă decât ajută.
Hristos vrea să pună frâu răutății noastre (Ibidem, p. 465), să primim alinare în întristări, să fim pregătiți pentru apostolat, să fim răscumpărați din înșelare. Viața noastră înflorește, atunci când o ancorăm în Dumnezeu (Ilarion Felea, Religia iubirii, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, p. 154).
Mai presus de toate, nu te minți. Omul care se minte singur și își ascultă propria minciună ajunge la un punct în care nu poate distinge adevărul din el sau din jurul lui și astfel își pierde tot respectul față de el însuși și față de ceilalți. Și neavând respect, încetează să mai iubească.
Cu cât noaptea este mai întunecată, cu atât stelele sunt mai strălucitoare, cu cât durerea este mai profundă, cu atât este mai aproape Dumnezeu!
Toată lumea se gândește să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe sine.
Credința este sensul vieții, acel sens în virtutea căruia omul nu se distruge pe sine, ci continuă să trăiască. Este forța prin care trăim.
Avangarda sunt oamenii care nu știu exact unde vor să meargă, dar sunt primii care ajung acolo. Cum am putea să fim în stare să ne trăim viața, dacă întotdeauna ne plângem că am vrea să ne întoarcem la o zi sau un an anume din trecut, neluând în seamă că fiecare zi trăită umple întreaga viață cu așteptare și amintire, și că acestea constituie, de fapt, acea zi.
Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în felul său.
Diavolul se străduieşte să producă nelinişte şi învolburare înlăuntrul nostru, ca apoi să intervină mai activ în viforul de confuzie pe care l-a iscat în suflet şi să-l subjuge (Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința Sfinților Părinți, Ed. Învierea, Timișoara, 1998, p. 266). Să nu ne tulburăm, ca să nu îi permitem turbatului să se infiltreze în mintea noastră.
Poezia psalmilor vindecă rănile provocate de rațiune și de îndoială. Suntem mai strâns legați de invizibil decât de vizibil, suntem Poporul Cerului, nu pământenii. Creștinismul este rădăcina întregii libertăți, cel mai înalt fapt în drepturile oamenilor: dreptul la fericire veșnică.
Totul este o problemă de a împiedica suferința celor pe care îi iubești, de a mângâia, de a obloji, de a nu rămâne indiferent.
Pr. Marius MATEI
Marius Matei
-
Talantii
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Talantii
Publicat in : Editoriale -
Talantii Imparatiei
Publicat in : Duminica a 16-a dupa Rusalii -
Dumnezeu nu este nedrept
Publicat in : Duminica a 16-a dupa Rusalii -
De ce si cum trebuie sa lucram. Cum ne inmultim talantii?
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.