
Ideea ca dupa moarte sufletul intra intr-un fel de letargie, intr-un somn in care zace inert pana la invierea de obste a fost dezvoltata in Rasaritul ortodox de cativa teologi marginali, mai ales sirieni, apartinand nestorianismului, iar in Occident au inclinat spre ea o parte dintre protestanti; Luther si-a exprimat preferinta pentru aceasta teorie, iar anumite grupari protestante, printre care anabaptistii, au si adoptat-o.
E drept ca Parintii numesc uneori moartea somn, iar Biserica Ortodoxa spune despre Maica Domnului si despre sfinti ca trecerea lor din aceasta lume este "adormire", iar nu moarte. Avem de-a face aici cu o exprimare simbolica, prin care "somnului mortii" i se opune "trezirea" invierii; sau prin care vrea sa se arate ca sufletul acum e in stare de repaus, dar nu ca unul mort, ci odihnindu-se dinspre lucrarile sale lumesti, nu e nelipsit dincolo de o alta lucrare.
Aflam la Parinti anumite precizari cat priveste faptul ca sufletul isi pastreaza in lumea de dincolo capacitatile si energiile sale. Astfel, Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca "sufletul celui adormit doarme si el, insa sufletul celui mort nu-i mort si el, ci se trezeste". Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, combatand teoria adormirii sufletului, aduce un argument de natura morala, spunand ca: "daca moartea ar duce la nesimtire, ea ar fi un avantaj pentru cei care au facut rele". Iar Sfantul Ioan Casian precizeaza ca: "sufletele celor morti nu numai ca nu sunt fara simtire, dar au chiar simtaminte: de nadejde si tristete, de bucurie si teama".
Sfantul Nichita Stithatul, la randul sau, vorbeste pe larg despre lucrul acesta, spunand: "Puterile partii rationale a sufletului sunt judecata, cunoasterea fiintelor, vorbirea launtrica [adica gandirea], simtirea intelectuala [capacitatea de intuitie intelectuala a mintii (nous)}, intelesurile celor inteligibile, virtutile de capetenie, [...], chibzuinta, alegerea si aducerea-aminte. Cat priveste imaginatia si simtirile trupesti, acestea tin de partea nerationala. Cand sufletul iese din trup si din aceasta viata, pastreaza si ia cu sine unele din aceste puteri, parasindu-le pe celelalte. [...] si, ducandu-se la Dumnezeu, inca are ca ale sale cunoasterea fiintelor, vorbirea launtrica [sau gandirea], simtirea intelectuala, intelesurile celor inteligibile si indeosebi aducerea-aminte; dar celelalte lucrari ale sale inceteaza, dupa cum inceteaza si lucrarile trupului". Totusi sufletul pastreaza amintirea faptelor savarsite pe cand era in trup.
La marele teolog ortodox contemporan, Arhimandritul Iustin Popovici, aflam o completare la remarcile de mai sus. Astfel, el spune ca "pentru a-si continua cu toata fiinta lor viata in lumea de dincolo, sufletele dispun de intreaga lor personalitate si constiinta de sine; ele pot sa simta, sa cunoasca, sa conceapa, sa discearna si, in general, isi exercita toate activitatile lor psihice. Un bun exemplu aflam in parabola Mantuitorului despre saracul Lazar si bogatul nemilostiv, unde vedem ca sufletul bogatului poate sa vada si sa recunoasca persoane, simte chinurile si arsura focului, isi aminteste de fratii ramasi in viata si se ingrijoreaza pentru soarta lor si judecata ce-i asteapta. [...] Apostolul Petru spune ca Hristos «a propovaduit si duhurilor tinute in inchisoare» (l Pt. 3, 19) - adica sufletelor celor morti -, ceea ce arata ca ele sunt constiente, in stare sa rationeze, libere si capabile de a primi propovaduirea Lui sau de a o respinge."
Pe de o parte, pare ca sufletul despartit de trup isi pierde capacitatile conferite de unirea cu trupul, saracind in lucrare. Pe de alta parte insa, el se inalta acum la o intelegere mai fina si mai cuprinzatoare, iar dezmarginirea lumii de dincolo ii ofera posibilitati infinit mai bogate si nemaivazute de manifestare. Asa cum spune Parintele Serghie Bulgakov, "cazand cortina trupului", "simturile (sufletului) sunt desferecate si experienta lui se imbogateste."
Jean-Claude Larchet, "Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte ", Editura Sophia.
Cumpara cartea "Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte"
-
Cand primim sufletul?
Publicat in : Editoriale -
Epistola lui Dumnezeu catre sufletul aflat in necazuri
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Sufletul
Publicat in : Editoriale -
Cand sufletul este ranit
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.