
Schimonahia Macaria mânca foarte puţin, şi numai atunci când boala îi îngăduia măcar să mănânce. Mai întâi lua prescură uscată, mărunţită în bucăţi mici ca cele de zahăr. Noaptea îi lăsau pe masă o cană cu prescuri, iar ea se întărea cu ele. „M-am aşezat în genunchi şi m-am rugat: «Maica Domnului, blagosloveşte-mă să mănânc nişte prescură.» Ea mi-a făcut cruce pe creştet“, mi-a spus ea într-o dimineaţă.
Principala ei hrană era pâinea. „Eu (Matuşka) zic: «Maica Domnului, o să fie pâine ? Imi place aşa de mult.» «O să fie, o să fie», mi-a răspuns Maica Domnului. Mă rog Domnului să ne dea pâine. Imi place să fie pâine din belşug“, ne spunea ea, amintindu-şi de recea şi înfometata ei copilărie. Şi a continuat: „Bine că cel puţin va fi pâine“.
Oamenii ce veneau la Matuşka îi aduceau portocale, mandarine sau mere. Le cojeau şi i le puneau bucăţele într-o ceaşcă pe masă. Chiar şi aşa, începând din anul 1988, a refuzat toate aceste lucruri, mâncând numai pâine de secară uscată în cuptor.
Adesea ne dădea şi nouă aceşti pesmeţi, ca să avem la drum. Aroma acestor pesmeţi era cumva neobişnuită. Odată i-am spus despre asta Matuşkăi după cină:
- Mulţumesc, Matuşka, că ne-ai dat de mâncare, dar pesmeţii tăi sunt cei mai gustoşi.
- I-am cerut Domnului, şi El i-a binecuvântat, a zis ea foarte mulţumită.
„Nu m-am îmbuibat nici măcar o dată, în toată viaţa, şi nici nu am tânjit după vreun fel de mâncare. Orice îmi dădeau era bun; nu sunt mofturoasă", mi-a spus ea. Bucătăresele îi găteau ciorbă de varză acră sau de cartofi, cartofi prăjiţi sau fiertură de caşă. Dar ea înapoia întotdeauna castronaşul aproape plin cu orice îi puneau în el. Lua trei-patru linguri, bea o ceşcuţă de ceai şi nu mai mânca nimic. Nu o puteai face să mănânce delicatese pentru nimic în lume. „Asta e destul de gustoasă pentru mine“, zicea ea, refuzând orice altceva. „Nu-mi plac dulciurile. Dulceaţa este să fii cu Domnul Dumnezeu. Când Domnul vine lângă mine, este ca mierea.“
Schimonahia Macaria era foarte îndrăzneaţă. „Imi place frigul şi apa rece“, zicea ea, cerând să i se aducă nişte apă rece ca gheaţa de la izvor, indiferent că era o zi fierbinte de vară sau miezul iernii. „Vreau doar să-mi răcoresc inima, e aşa o arşiţă în ea.“
Când în 1988 a început să slăbească în chip vădit, asceticul Arhimandrit Ioan i-a trimis vorbă Schimonahiei Macaria să mănânce puţină supă de pui în fiecare zi, împreună cu pesmeţii ei, şi astfel se va mai întări. Ea a refuzat categoric: „N-am să las să treacă printre buzele mele supă de pui. Chiar dacă îmi spuneţi că altfel o să mor chiar mâine, tot n-am s-o mănânc. Nu am dezlegare ! Nu vreau s-o supăr pe Maica Domnului".
Chiar şi cu asemenea pretenţii modeste, de multe ori Matuşka nu era în stare să mănânce şi să bea la timp. „Valka (Valentina), când o să te milostiveşti de mine ? Aş vrea să beau puţină agheasmă", cerea ea. Se întâmpla să le aştepte să o hrănească. „Maşenka (Maria), nu ai ceva ca să mai prind viaţă ? Fărâmiţează puţină pâine într-o ceaşcă şi toarnă peste ea nişte lapte. Trebuie să mănânc, fiindcă am să mă rog toată noaptea." Sau altădată: „Valecika, spune-i Maşenkăi să aducă un castravete proaspăt şi să-l taie felii. Dacă am unul, ţi-l dau ţie." In seara aceea, când cineva chiar a adus nişte castraveţi, „îngrijitoarele" i-au tăiat o farfurioară cu castraveţi numai pentru ea, dar atât.
Uneori se întâmpla ca schimonahia să ceară de mâncare, dar „îngrijitoarea" nu se grăbea. „Are obiceiul ca atunci când îi cer ceva de mâncare să-mi zică: «Stai o clipă, trebuie să dau la porc»“, mi-a explicat Matuşka. „Dacă n-ar fi porcul, cred că nici nu s-ar da jos de pe cuptor“, zicea ea de Maria. „La urma urmei eu sunt bolnavă. îmi dă câte o înghiţitură de ceva şi nici nu sunt în stare să o înghit. Alteori nu mănânc nimic câte trei zile“, spunea ea ca spre a se îndreptăţi. Bea doar câte o ceşcuţă de lapte. „O schimonahie n-ar trebui să bea lapte prea des, doar sâmbăta şi duminica. “ Ţinea toate posturile neabătut şi era foarte aspră cu sine.
GHENADIE DURASOV
Fragment din cartea "CUVIOASA MACARIA, MANGAIETOAREA CELOR SUFERINZI", Editura Sophia
Cumpara cartea "CUVIOASA MACARIA, MANGAIETOAREA CELOR SUFERINZI"
-
Asceza in monahismul ortodox si practicile necrestine
Publicat in : Editoriale -
Cunoastere si asceza
Publicat in : Editoriale -
Asceza necredinciosilor
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.