Învățătura ortodoxă despre Biserica lui Hristos
Fundamentul etern al Bisericii se descoperă în taina Sfintei Treimi, deoarece Treimea dumnezeiască este comuniunea perfectă de Persoane și pentru că Fiul lui Dumnezeu este Persoana prin care toate s-au făcut și întru care se realizează comuniunea deplină între toți și toate. De aceea, Iisus Hristos, atât ca Persoană a Sfintei Treimi, cât și ca Dumnezeu care S-a făcut Om, este „capul Bisericii” (Ef. 1, 22). Este Biserica pe care Mântuitorul a iubit-o și „S-a dat pe Sine pentru Ea, ca s-o sfințească, curățind-o cu baia apei prin cuvânt și ca s-o înfãțișeze Sieși Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă și fără de prihană” (Ef. 5, 25-27).
Comuniunea între Iisus Hristos și Biserică se împlinește prin Sfintele Taine, mai întâi în Botez, iar apoi prin Sfânta Euharistie. Biserica este cea căreia Mântuitorul nostru i-a încredințat administrarea Sfintelor Taine, precum și păzirea și propovăduirea nealterată a învățăturii creștine revelate. Ea este „Trupul lui Hristos”, lăcaș al lucrării Sfântului Duh, singurul loc unde omul se poate sfinți și mântui.
Simbolul de credință niceo-constantinopolitan sau Crezul atribuie Bisericii patru însusiri, care definesc adevărata Biserică.
1. Unitatea
Biserica este una, în sensul de „unică” și „unitară”. Biserica este „una”, pentru că unul este Iisus Hristos: „Este un trup și un Duh, precum și chemați ați fost la o singurã nădejde a chemării voastre; este un Domn, o credință, un botez, un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toți” (Ef. 4, 4-6). Biserica este „unitară”, fiind o imagine a unității lui Dumnezeu, a Treimii nedespărțite. Unica Biserică este aceea în care adevărul revelat s-a păstrat neschimbat.
2. Sfințenia
Sfințenia Bisericii este sfințenia lui Iisus Hristos, ea fiind sfințită prin Sângele Mântuitorului nostru. De aceea, Biserica este spațiul în care creștinii se sfințesc prin lucrarea Duhul Sfânt care sălășluiește întru ea.
3. Universalitatea (sobornicitatea sau catolicitatea)
Într-un sens mai larg, Biserica este „universală” deoarece e destinată tuturor popoarelor, nu doar unui anume popor. De asemenea, „sobornicitatea” Bisericii exprimă faptul că ea este pretutindeni și dintotdeauna, nu izolată într-un loc și trecătoare. Această însușire exprimă și faptul că Biserica este așezată pe temelia Sinoadelor Ecumenice, spre deosebire de confesiunile care s-au rupt de Biserica Ortodoxă și nu mai au această temelie și sfântă comuniune universală. Persoana lui Hristos este prezența unificatoare, care îi face pe toți mădulare nedespărțite ale Sfintei Biserici.
4. Apostolicitatea
Această însușire arată faptul că Biserica adevărată este doar aceea care a păstrat învățătura Domnului Iisus Hristos nealterată, așa cum au propovăduit-o sau au consemnat-o în scris Sfinții Apostoli. În acest sens se poate spune că Biserica Ortodoxă stă pe temelia Apostolilor, Mântuitorul Hristos fiind „piatra cea din capul unghiului” (Ef. 2, 20). Biserica este cea care a păzit atât revelația cuprinsă în Sf. Scriptură cât și Sf. Tradiție, adică învățătura transmisă de Apostoli prin viu grai.
De asemenea, „apostolicitatea” Bisericii Ortodoxe se arată și prin succesiunea apostolică a ierarhiei bisericești, ca transmitere neîntreruptă a harului preoției și a învățăturii de credință de la Apostoli, prin episcopi, până azi. Toate aceste patru însușiri laolaltă validează calitatea de adevărată Biserică a lui Hristos.
Sorin Lungu
Sorin Lungu
-
Invatatura despre Biserica
Publicat in : Biserica -
Invatatura despre Biserica - Sfantul Ioan Gura de Aur
Publicat in : Editoriale -
Biserica in viziunea lui Alexandru Homiakov
Publicat in : Religie -
Biserica si Bisericile
Publicat in : Biserica -
In ce consta comparatia dintre Biserica si trup
Publicat in : Dogmatica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.