De cate ori nu ne-am minunat in fata sfinteniei, de cate ori nu ne-am infiorat la atingerea sfintelor moaste!?

Cata iubire sa fi fost intre sfinti si Dumnezeu, ce imbratisare definitiva si nemuritoare!

Cand privesti trupurile nestricacioase ale sfintilor, nu ai cum sa nu exclami, macar o data, impresionat de aceasta "marire a fiilor lui Dumnezeu, in Hristos" (Rom. 8,20).

"minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai" (Ps. 67, 36).

Ne intrebam in mod firesc, cum doar unii dintre sfinti au primit acest dar al neputrezirii si nu toti?

Bineinteles ca, aceasta este o taina a lui Dumnezeu, insa exista si ceva care poate fi talcuit, ceva ce putem intui si intelege.

In cadrul slujbei Sfantului Botez cand pruncii sunt adusi pentru a deveni din fii ai oamenilor, fii ai lui Dumnezeu, se savarseste si Taina Mirungerii, dupa care Taina Cuminecarii cu Trupul si Sangele Domnului.

Mirungerea are loc rostindu-se cuvintele <pecetea darului Duhului Sfant>, iar preotul unge cu Sfantul Mir toate madularele copilului, pentru a se sfinti prin impartasirea harului divin si a darurilor Duhului Sfant, iar acestea sfintindu-se sa lucreze nestricacios pentru mantuire si nemurire. Apoi, spre sfarsit, pruncul este impartasit cu sfintele si dumnezeiestile Taine pentru a se uni acum cu Hristos si a ramane pururea cu El, Aici pe pamant si Dincolo in Cer, cu Hristos pentru eternitate.

Nemurirea si nestricaciunea o primeste omul prin aceasta desavarsita unire cu Dumnezeu - Cel care este nestricacios si nemuritor. Participarea omului la viata divina si comuniunea vesnica cu El, confera si omului sfintenie si nestricaciune.

Toate madularele omului fiind sfintite la Mirungere prin formula <pecetea darului Duhului Sfant> arata deslusit faptul ca, ele trebuie sa slujeasca lui Dumnezeu, ca trupul cu toata alcatuirea sa trebuie sa se subordoneze sufletului. Duhul Sfant se pogoara peste om la Botez si ramane intru el, facand din trupul sau muritor si stricacios, templu a Lui Dumnezeu, biserica sfintita, adica ii da posibilitatea ca prin viata virtuoasa, omul sa devina nestricacios si nemuritor. Aceasta pogorare este o <pecete dumnezeiascasca>, o atingere cu degetele lui Dumnezeu, iar ceea ce atinge Dumnezeu se pecetluieste pentru vesnicie, omul fiiind locuit de Dumnezeu pentru vesnicie printr-o iubire nemuritoare fata de El.

Actul liturgic, sacramental, al Mirungerii este o prefigurare a vietii nestricacioase pe care o poate mosteni omul si pe care o pregusta inca de pe pamant. Madularele primesc, astfel, pecetea nemuririi, pecetea darului nestricaciunii, pecetea vietii vesnice .marturisind viata veacului ce va sa vina si vestind Invierea mortilor in trupurile lor pamantesti la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos.

Desigur, Botezul este un inceput, o chemare a unei lucrari de o viata la care sfintii au raspuns cu o mare iubire. Este o mare iubire a lui Dumnezeu, care s-a intors spre Dumnezeu cu o mare iubire a omului fata de Dumnezeu. Iubirea aceasta desavarsita, inseamna o desavarsita unire, o nemuritoare si deplina imbratisare, care cuprinde sufletul si trupul omului sfant pentru nemurire, iar marturie si amintire a acestei iubiri sunt Sfintele Moaste ale sfintilor.

Privindu-le si noi muritorii cu un fior sfant vedem si intelegem . nemurirea.si dragostea vesnica a sfintilor fata de Dumnezeu si prezenta lui Dumnezeu in lume prin sfintii Sai.

Pr. Alin-Cristian Preotu

.

• Taina Mirungerii, in trecut si in prezent
  Publicat in : Credinta
• Mirungerea
  Publicat in : Credinta
• Maslul - taina ungerii spre vindecare
  Publicat in : Dogma
• Sfantul si Marele Mir
  Publicat in : Credinta