Invatatura crestin-ortodoxa si ora de religie - cateva teze
O cercetare teologica in desfasurare asupra naturii Revelatiei crestine si asupra modului functionarii ei in istorie si aplicare experimentala paralela a concluziilor acestei cercetari teologice in cadrul predarii orei de religie la Gimnaziul Arsakeios a condus la cristalizarea unor teze cu caracter de concluzii asupra temei invataturii crestin-ortodoxe si a relatiei ei cu ora de religie.
Publicam mai jos aceste teze-concluzii in speranta ca pot contribui cumva la discutiile critice din zilele noastre cu privire la natura, oportunitatea si noua programa analitica preconizata.
Invatatura crestin-ortodoxa
1. Invatatura crestin-ortodoxa urmareste luminarea oamenilor. Ca revelare sau dezvaluire aduce la lumina, pe de o parte, pe Dumnezeu si, pe de alta parte, realitatea autentica a lumii, adevarul vietii.
2. Atmosfera in care ea se realizeaza este libertatea. Hristos nu este liderul unei grupari, inspiratorul unei ideologii sau intemeietorul unei religii, ci manifestarea adevarului vietii, a originii, a calitatii autentice si a scopului ei. Invatatura crestina nu se impune. Se daruieste ca lumina solara. Fiecare poate sa primeasca si valorifice, cand vrea, oricare din energiile divine de necapturat in dinamismul lor, prin care Soarele-Dumnezeu sprijina, lumineaza si face vie neincetat creatia fara sa o domine.
3. Functionand in istorie in acest mod, invatatura crestin-ortodoxa arata lumii pe Dumnezeu Care este iubire. Face aratat de asemenea planul lui Dumnezeu cu privire la creatia Sa, oferind astfel omului o explicare autentica a lumii si vietii. Aceasta explicare este "catholica", adica potrivit intregului, nu porneste de la principii prestabilite, ci de la creatie in ansamblul ei. Invatatura crestin-ortodoxa valorifica toate realitatile create care, ca lucrari ale lui Dumnezeu, sunt bune foarte. Arata si adevarata natura a omului. Dar dezvaluind sanatatea naturii umane, remarca totodata si bolile ei si-l cheama pe om la o lupta neimpacata impotriva raului multidimensional (personal, social, istoric s.a.) si impotriva radacinii raului, care e pacatul.
4. Iesirea din spatiul pacatului, adica din pierzania si uitarea in stricaciune care vin ca efect al separarii de Dumnezeu, il pune pe om in adevarata lumina a existentei si inaugureaza un nou mod de viata. Acest nou mod de viata are drept centru pe Dumnezeu si drept dimensiuni fundamentale libertatea, responsabilitatea, optimismul, iubirea. Omul nou vede pe Dumnezeu, pe semeni si lucrurile nu ca niste obiecte, ci ca pe niste daruri; nu traieste utilitarist, ci euharistic. Aceste cai ale adevaratei vieti (pe care invatatura crestina le-a numit dupa imprejurari "legi" sau "canoane", adica reguli de viata, sau "dogme", adica delimitarile adevarului) invatatura crestin-ortodoxa le proclama atat credinciosilor initiati, cat si lumii intregi, crezand ca astfel contribuie in fiecare epoca la o organizare mai armonioasa si mai fericita a vietii umanitatii, chiar si a umanitatii care nu-L accepta pe Dumnezeu. Hristos S-a descoperit si Se descopera in istorie ca lumina, calea, adevarul si viata lumii: "Ca sa aiba viata si sa aiba din belsug" (In 10, 10).
5. Dar revelarea sau descoperirea lui Dumnezeu se face intotdeauna in creatie si prin intermediul creatiei. Dumnezeu S-a descoperit in Vechiul Testament prin evenimentele concrete ale unui popor concret. Dumnezeu S-a descoperit in Noul Testament prin trupul omenesc, vointa omeneasca, prin umanitatea deplina a lui Hristos.
Si astazi este cu neputinta sa avem o revelare sau descoperire reala a lui Dumnezeu fara sa folosim ca material revelator realitatile actuale, sociale, culturale, stiintifice si de alta natura. E cu neputinta ca Dumnezeu sa-l emotioneze si sensibilizeze pe om, daca El nu atinge trupul lui istoric concret, e imposibil ca El sa-l mantuiasca daca nu transfigureaza viata lui.
6. Acest lucru inseamna ca invatatura crestin-ortodoxa nu are nicidecum caracterul unui studiu istoric. Ea are drept punct de plecare, obiectiv si materie viata. Desigur revelatia lui Dumnezeu a avut efecte in istoria concreta. A creat civilizatii, a devenit si este Biserica. Preocuparea invataturii crestin-ortodoxe cu aceste realitati nu poate in nici un chip sa urmareasca o simpla informare. Scopul ei este revelarea lui Dumnezeu fiecarei epoci, ceea ce este totodata si revelarea adevarului fiecarei epoci.
7. Secole de-a randul revelatia a functionat in istorie imbracand trupul elenismului. Un mare interval de timp elenismul a intrupat si a trait transformat in trup al Bisericii. Asta inseamna ca, dincolo de importanta ei general umana, ca revelare a lui Dumnezeu si a adevarului vietii, invatatura crestin-ortodoxa este pentru greci importanta si pentru intelegerea constiintei de sine a elenismului. Functionand in cadrul educatiei poporului grec, invatatura crestin-ortodoxa are si acest scop, periferic pentru revelatie, dar vital pentru elenism.
Consecintele tezelor de mai sus pentru ora de religie astazi
1. Scopul orei de religie nu este nici cateheza, pe care o ofera nemijlocit Biserica credinciosilor care doresc sa traiasca viata ei, nici informarea religioasa sau simpla ameliorare a caracterului elevilor, obiective inferioare scopului invataturii crestin-ortodoxe.
2. Scopul orei de religie este scopul invataturii crestin-ortodoxe, cu alte cuvinte revelarea sau descoperirea lui Hristos in spatiul concret caruia aceasta se adreseaza.
3. Prin ora de religie Hristos trebuie aratat copiilor de azi drept lumina si adevarul vietii, drept autenticitatea umana si drept scopul cautarilor celor mai reale ale omului in general si in concret ale omului epocii noastre.
4. Aceasta inseamna ca "materia" orei de religie nu poate fi constituita de cunostinte obiective despre Dumnezeu, Biserica, istoria bisericii si alte realitati bisericesti, pe care copiii sa fie chemati sa si le insuseasca pentru ca sa-si largeasca orizontul cunostintelor. "Materia" orei de religie, obiectivul predarii ei il constituie insisi elevii cu interesele, aspiratiile, problemele si viata lor, carora li se adreseaza Dumnezeu.
5. Dar aceasta "materie", cu alte cuvinte copiii si realitatea actuala in care acestia traiesc, nu poate fi studiata cu metodele si principiile dupa care e organizata realitatea actuala, si anume cu metodele stiintelor fenomenologice (psihologia, sociologia, pedagogia), cu metode filologice (critica istorica, analiza filologica, estetica) sau cu metodele stiintelor pozitive, ci in primul rand in lumina lui Dumnezeu. Luminand realitatea, Hristos o judeca, semnaleaza raul si cauta sa aduca la lumina adevarul ascuns in cele ce sunt. Si astfel reveleaza adevarul omului si functionarea corecta a vietii. Aduce la lumina principiile fundamentale prin care sa fie organizata corect viata.
6. Desigur, aceste principii nu vin la lumina abia astazi. Ele au fost deja formulate in Evanghelie, au fost exprimate de sfinti, au organizat si organizeaza in dumnezeiasca Liturghie viata lumii. In proportii corecte si in corelari purtatoare de viata, continutul orei de religie va trebui sa fie constituit de acestea din urma si restul realitatilor lor, impreuna cu realitatile vietii de zi cu zi.
7. Astfel, pe diverse planuri ora de religie va functiona asa cum functioneaza lumina soarelui in atmosfera terestra. Elevul credincios va avea posibilitatea sa cunoasca mai bine persoana lui Hristos; in dezinteresul cu care este oferita invatatura crestina elevul indiferent va descoperi poate bogatia ascunsa in viata si adevarul sau personal, iar elevul care se opune lui Dumnezeu se va intreba de ce sa se opuna, din moment ce Dumnezeu ofera lumina cum isi ofera soarele lumina si caldura sa, fara sa oblige acceptarea Lui.
8. Functionand ca revelare sau descoperire a lui Dumnezeu si a adevarului vietii, ora de religie va fi o cateheza indirecta, dar si un aport decisiv mai general adus noii generatii a patriei noastre in vederea unei organizari mai sanatoase si mai fericite a vietii ei.
9. Regasindu-si in perspectiva de mai sus adevarata ei natura, ora de religie se va regasi in centrul interesului tuturor elevilor si va putea corespunde astfel cu ceea ce asteapta si cer de la ea Biserica Ortodoxa si neamul nostru ortodox.
Extras din "Ortodoxia - divino-umanism in actiune", Ed. Deisis
-
Faptele bune in invatatura ortodoxa si catolica
Publicat in : Dogma -
Relatia dintre cunoastere si credinta in invatatura ortodoxa
Publicat in : Dogma -
Invatatura protestanta despre cuvantul lui Dumnezeu fata de invatatura ortodoxa
Publicat in : Dogma -
Starea primordiala a omului dupa invatatura ortodoxa
Publicat in : Lumea vazuta -
Invatatura ortodoxa despre dezvoltarea si implinirea revelatiei divine
Publicat in : Revelatia
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.