"Agentia Nationala de Securitate" (National Security Agency - NSA) este poate cel mai celebru serviciu secret american, nu atat prin actiunile ei cunoscute, ci poate mai mult pentru cele pana acum doar banuite.
Mai concret, dezvaluirile acestor ultime zile au scos la lumina faptul ca practic toti utilizatorii de internet sunt urmariti in mod activ si complet ilegal de acesta asociatie de securitate americana. Si mai concret: orice e-mail trimis prin Yahoo, Gmail, Hotm_ail sau AOL, orice poza privata urcata pe Facebook sau Google, orice actiune facuta vreodata pe un smartphone Apple etc., este foarte probabil sa se afle pe serverele NSA. Cu alte cuvinte, daca ati scris vreodata un mesaj de dragoste, un act de intimitate, sau ati trimis o imagine draga dumneavoastra sotiei sau copilului a fost citita / vazuta si de altcineva. Chiar daca acest fapt nu s-a facut in timp real, toate aceste documente, comunicatii etc sunt oricand disponibile oricarui ochi "curios" care are privilegiul de a lucra pentru NSA, si nu numai.
Acest lucru, pentru noi cei care stim cine "vegheaza" activ asupra stapanitorilor lumii, era o banuiala concreta, speculatii in acest sens aparand inca din urma cu peste 15 ani. Dar astazi intreaga lume are confirmarea: internetul este un loc in care vizitatorul este spionat in mod concret, activ si - de ce nu - rau intentionat. Pentru ca nu poate exista buna intentie acolo unde problemele intime iti sunt cercetate fara voia ta.
NSA este parte din stapanirea intunericului. Caci ea infaptuieste astazi, in mijlocul "celei mai mari democratii", ceea ce comunistii, acum 20 de ani, doar ar fi putut visa. Acum agentiile secrete nu doar ca au puterea, sau posibilitatea, de a urmari orice om de pe planeta, dar chiar o fac, realmente. Si ce poate fi mai intunecat decat a intoarce armele impotriva poporului? Cat de departe este aceasta atitudine de increderea pe care oamenii ar trebui sa o aiba intre ei, si ce distanta imensa este intre aceasta atitudine si iubirea vrajmasilor! Cu adevarat, lucrarea acestor stapanitori este exact la polul opus, in "intunericul cel mai din afara".
Si ne gasim astfel din ce in ce mai aproape de luarea unor decizii destul de radicale. In cele din urma, "dedulcirea" cu lucrurile din ce in ce mai informatizate ale acestei lumi, cum ar fi folosirea unui telefon "destept", utilizarea unui cont de Facebook, folosirea GPS-ului si a navigarii asistate de aplicatiile specializate, aduce cu sine intrarea in sfera de supraveghere - si de influenta - a acestui stapanitor fara scrupule.
Poate cel mai cutremurator lucru este insa usurinta cu care lumea trateaza acest subiect. Principiul, predicat de aproape intreaga lume astazi, acela conform caruia "nu am nimic de ascuns" nu poate fi cauza acestei delasari. Adevaratul motiv este abandonul actiunii libere a oamenilor si trecerea acestora in pasivitate, pasivitate care a fost si este indusa in principal prin aceste mijloace tehnologice atat de prezente in viata lor. Omul s-a obisnuit sa primeasca, sa se "adape" de la ceea ce ii este livrat prin telefon, calculator, televizor etc. De aceea nu isi mai pune problema sa reactioneze, in mod concret, la aceste intruziuni inadmisibile in viata lor.
Inainte de decembrie 1989, in Romania oamenii banuiau ca sunt ascultati. Si atunci cand banuiau ca sunt ascultati, incercau sa se fereasca, cum puteau, de aceasta ascultare. Astazi, oamenii stiu ca sunt ascultati. Si nu doar ascultati, dar si vazuti si cititi, in cele mai intime ipostaze ale lor. Dar nu se mai feresc.
Sa nu ne indoim, aceasta este parte din stapanirea intunericului, iar acest balaur informational care se intinde peste toata planeta si ale carui capete sunt practic invizibile este un adversar concret al vietii in Hristos, care este pace, dragoste si bucurie in Duhul Sfant.
De aceea datori suntem sa marturisim opozitia noastra activa fata de orice incercare demonica de stapanire a constiintelor si actiunilor oamenilor, stapanire care incepe prin supraveghere, dar se concretizeaza prin silire. Aceasta pentru ca acest ceas al stapanirii intunericului este si un ceas al marturisirii, al lepadarii de sine si al purtarii crucii. Doar astfel vom fi vrednici de numele de "crestini".
Paul Cocei
Paul Cocei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.