Icoana Maicii Domnului numita Cucuzelita - Koukouzalissa, este pusa in legatura cu o minune petrecuta in viata Sfantului Ioan Cucuzel, protopsaltul bisericii din Marea Lavra. In timpul unei privegheri, fiind tare obosit, Ioan a adormit, sprijinit de strana de lemn. La vremea cantarii canoanelor, Maica Domnului i se arata sfantului si ii zice: "Bucura-te, Ioane! Canta pentru mine totdeauna, iar eu nu te voi parasi niciodata." Icoana este praznuita in data de 1 octombrie si in a zecea vineri dupa Sfintele Pasti.

Marea Lavra este prima mare manastire zidita in Sfantul Munte Athos, fiind intemeiata in jurul anului 963, prin nevointa Sfantului Atanasie Athonitul din Trapezunt, cu ajutoare banesti date de imparatii bizantini Nichifor Focas (963-959) si Ioan Tzimikes (969-973). Manastirea a fost inchinata Bunei Vestiri, insa dupa adormirea Sfantului Atanasie, manastirea a luat drept hram Adormirea Cuviosului, care se praznuieste in data de 5 iulie. In aceasta manastire a trait cel mai cunoscut imnograf bizantin, Sfantul Ioan Cucuzel.

Dintre domnitorii romani, ctitori ai acestei manastiri, ii amintim pe urmatorii: Vladislav Vintila I, Neagoe Basarab, Vladislav al III-lea, Vlad Vintila, Petru Schiopul, Alexandru cel Rau, Ieremia Movila, Gavriil Movila, Grigore Ghica, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu.

Biserica centrala este imbracata cu minunatele fresce realizate de renumitul pictor Manuel Panselinos, iar trapeza este imbracata cu pictura in fresca realizata in parte si de mesterul Teofan Cretanul. Manastirea Marea Lavra adaposteste mai multe icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului, dimpreuna cu multime de Sfinte Moaste.

Icoana Maicii Domnului Cucuzelita de la Marea Lavra - Koukouzalissa

Icoana Maicii Domnului, numita si "a lui Cucuzel", se afla in capela Manastirii athonite Marea Lavra, care ii si poarte numele. Icoana se afla in paraclisul de la intrarea in curtea manastirii, o mica bijuterie arhitecturala, zidita cu ajutorul Sfantului Constantin Brancoveanu, in anul 1713, special pentru adapostirea minunatei icoane, ferecata astazi in argint. In fata acestei icoane s-a savarsit, inca de la inceput, privegherea cu ocazia praznuirii Imnului Acatist al Maicii Domnului.

Parintii manastirii povestesc astfel: dupa terminarea unei privegheri, in fata acestei icoane facatoare de minuni, unul dintre cei mai mari psalti din Marea Lavra si protopsaltul Palatului Imperial, Sfantul Ioan Cucuzel - Koukouzeles, a inceput sa fie furat de somn, in strana sa. Imediat el a vazut-o pe Maica Domnului in chip real. Aceasta s-a petrecut in vremea cantarii canoanelor de la Utrenie.

Cand strana a spus "Bucura-te", Maica Domnului a raspuns cuvintelor rostite de catre Ioan, cu urmatoarele cuvinte: "Bucura-te, Ioane! Canta pentru mine si nu te voi parasi niciodata.", punand in mana lui o moneda de aur. 

Trezindu-se, sfantul a vazut in mana lui moneda din aur primita de la Maica Domnului.

Maica Domnului il va mai binecuvanta pe Sfantul Ioan Cucuzel si cu o alta mare mangaiere. La un moment dat, dupa multimea neintrerupta de slujbe, privegheri si nevointe, imbolnavindu-se de o boala a picioarelor, Sfantul Ioan Cucuzel a primit ajutorul Maicii Domnului, care ii fagaduise ca nu-l va lasa. Maica Domnului i-a aparut in chip minunat si i-a spus: "Fii de acum sanatos!"

Sfantul Ioan Cucuzel - cantaretul de la Marea Lavra

Sfantul Ioan Cucuzel, numit si "cel cu glas ingeresc", a trait in manastirea athonita Marea Lavra, intre anii 1280-1360, in vremea imparatului Alexie Comneanul. Sfantul s-a nascut in localitatea Dirrachia - Dirahion, in Bulgaria. Orfan de tata, mama lui l-a dat la scoala, spre a invata stiinta sfintelor carti. Inscris la scoala imperiala de cantareti bisericesti din Constantinopol, tanarul psalt va deveni cel mai bun din generatia lui.

Intr-una dintre vizitele monahale din Athos, in cetatea bizantina, tanarul Ioan il va intalni pe egumenul de la Manastirea Marea Lavra. Castigat fiind de dragostea si smerenia batranului, Ioan Cucuzel il va urma pe acela in Sfantul Munte Athos. Egumenul il va lua cu sine pe tanar, fara a sti cine era el, si il va tunde in monahism, randuindu-l ca pastor la turma de capre a manastirii.

Tanarul isi ascundea de toti darul sau cel mare, spre a se pazi de mandrie si de lauda. Din randuiala lui Dumnezeu insa, intr-o zi anume, egumenul il va descoperi pe tanarul Ioan Cucuzel, cantand pe camp. Un pustnic, privind afara din pestera, il vazu pe Sfantul Ioan Cucuzel cantand, iar tapii nepascand si privind la el. Pustnicul il anunta imediat pe egumen. Impresionat de minunata lui voce, daruita de Dumnezeu, egumenul il va ruga sa cante in biserica cea mare a manastirii. Cu greu imparatul s-a invoit a-l lasa pe Ioan in Sfantul Munte, despartindu-se astfel de minunatele lui cantari.

Sfantul Ioan Cucuzel este cunoscut ca fiind pazitorul psaltilor si al cantaretilor bisericesti. Sfantul Ioan este cel mai mare dezvoltator al muzicii psaltice. Cea mai cunoscuta lucrare a sfantului este cantarea "De demult prorocii". Sfantul a scris si o carte de teorie psaltica, numita "Arta psaltica".

Teodor Danalache

Rugaciune la icoana Maicii Domnului Cucuzelita

O, Icoana a laudelor ingeresti, varful cel neatins al dorului dumnezeiesc, poarta cereasca a luminii, dulcele canon al melozilor, cununa slavei imnografilor, masura neajunsa a vredniciei, cortul cel intelegator al tainelor dumnezeiesti, hotarul cel netrecut al desavarsirii, cartea cea cu slove de aur a Intelepciunii, comoara darurilor duhovnicesti, adancul cel nemasurat al milostivirii, trambita vestitoare a tainelor treimii, veselia negraita a iubitorilor de nevointa, floarea cea plina de miresmele virtutilor, muntele cel preainalt intru care se ascund comorile tuturor darurilor duhului, izvorul cel dulce curgator al tainelor ceresti, usa pocaintei celor deznadajduiti, cum te vom numi pe tine, stapana, cea de a carei lauda se inspaimanta si cetele ingeresti, iar peste glasurile oamenilor se asterne tacerea. Cu adevarat, intru tine se ascund toate maririle dumnezeiesti, caci covarsesti toate cu frumusetea fecioriei tale si faci sa se cutremure inimile cele smerite inaintea luminii tale celei mai presus de cuget.

Auzit-a Cuviosul Ioan Cucuzel prea dulcele Tau glas, caci nu Ti-ai intors auzul inimii, Stapana, de la cel ce isi luase ca acoperamant smerenia si se nevoia in sfanta manastirea Ta sa-Ti aduca stralucirile laudelor dumnezeiesti cu glasul sau cel ingeresc. O moneda de aur ai pus in mana smeritului lucrator, ca multumire pentru nevointa sa si dat-ai lui legamantul fagaduintei ca nu il vei parasi niciodata. Pentru aceasta, si boala picioarelor acestuia ai vindecat, ca mai cu osardie sa alerge cu gandul pe pajistea laudelor ingeresti si din adancul sufletului sa-ti cante tie cu multumire cantari vrednice de frumusetea sfinteniei Tale prea alese.

Iata, eu ma aflu cu totul nepriceput in lucrarea laudelor, ba inca si povara pacatelor mari port prin desertaciunea acestei lumi si ma tem de taierea de la legatura milei dumnezeiesti. Deci, inaintea icoanei tale cad, Prefericita, si te rog: Imblanzeste mania cea dreapta a Ziditorului Meu si cu ploile rugaciunilor tale sterge pacatele mele insemnate in zapisul judecatii. Alunga tulburarea gandurilor rele din inima mea si daruieste auzului acesteia dulceata curgerii laudelor din izvorul intelepciunii dumnezeiesti sadit in gradina mintii mele.

Carte nescrisa de mana omeneasca a imnografilor esti, Prealaudata, ceea ce insufli celor de Tine alesi gandurile cele luminate ale intelepciunii celei de sus. Deci, cu mana ta, smulge spinii patimilor din mintea mea si arunca in pamantul inimii mele semintele cuvintelor ceresti, ca sa ajung la plinirea vremii a culege din livada inimii roadele laudelor ingeresti, pe care sa ti le aduc la prinos de multumire.

Cu razele rugaciunilor tale pazesti lavra ta de toate sagetile vrajmasilor si esti rugatoare neadormita inaintea tronului ceresc pentru monahii ce bine se nevoiesc in casa ta. Dar nu ne uita nici pe noi, cei ce inotam in marea acestei vieti, ci intinde mana de ajutor, ca sa ajungem la limanul laudelor ceresti.

Pazeste muntele tau cel sfant de toata tulburarea lumeasca si pe muntele inimilor noastre zideste scara rugaciunii, ca mergand din treapta in treapta sa ajungem la inaltimea doririlor dumnezeiesti, impletindu-ti tie cantari de lauda si aducand neincetata multumire si slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Caruia I Se cuvine toata inchinaciunea in vecii vecilor. Amin

• Sfantul Ioan Cucuzel - cantaretul de la Marea Lavra
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Isihasm si psalmodie
  Publicat in : Cantarea

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: