Pe 11 august facem pomenirea Sfantului Ierah Nifon, patriarhul Constantinopolului si mitropolitul Tarii Romanesti, primul sfant canonizat in tara noastra.

Sfantul Nifon a fost patriarh al Constantinopolului in perioadele 1486-1488 si 1496-1498 si mitropolit al Tarii Romanesti intre anii 1498-1505. Sfantul a trecut la cele vesnice in Manastirea Dionisiu, trupul sau fiind inmormantat in cimitirul manastirii ctitorite de Sfantul Neagoe Basarab. Astazi, Sfintele lui Moaste se afla asezate intr-o cripta speciala, in curtea manastirii, locul fiind minunat impodobit.

Sfantul Nifon s-a nascut in jurul anilor 1435-1440, la Moreea, in tinutul Peloponezului din sudul Greciei de astazi, primind de la Botez numele de Nicolae. Din tinerete va intra in viata monahala, sub ascultarea unui duhovnic iscusit, Antonie, care il va tunde pe Nicolae in monahism sub numele de Nifon. Dupa moartea parintelui sau duhovnicesc, Nifon va merge ca ucenic la un calugar intelept, cu numele Zaharia, venit de la Sfantul Munte.

In anul 1453, Constantinopolul a fost cucerit de turci si multi calugari s-au refugiat prin munti, fugind din calea invadatorilor; tot asa au procedat si Nifon impreuna cu staretul sau, care s-au refugiat intr-o cetate numita Ahridon. In urma trecerii la cele vesnice a episcopului acelei cetati, staretul lui Nifon este ales episcop al acelei cetati,  astfel ca tanarul monah Nifon va ramane fara povatuitor. Va cere binecuvantare si va pleca in Sfantul Munte.

In Sfantul Munte Athos, dupa ce va trece pe la mai multe asezaminte athonite, se va stabili la Manastirea Dionisiu, unde, dupa putin timp, va fi hirotonit ierodiacon si apoi ieromonah. Dupa moartea mitropolitului de Tesalonic, Sfantul Nifon a fost ales in locul aceluia. La inceput acesta s-a impotrivit, dar indemnat de frati si rugat fiind de clericii din Tesalonic, a acceptat in cele din urma, astfel el fiind pastorul acestei regiuni intre anii 1483-1486.

Dupa trecerea la cele vesnice a patriarhului Simeon al Constantinopolului, in anul 1486 Sfantul Nifon a fost ales in inalta demnitate clericala, insa, dupa doi ani de pastorie va fi alungat din acest scaun, prin uneltiri diavolesti, pana in 1496, cand a fost chemat din nou in scaunul ecumenic. In anul 1498, tot din uneltiri vrajmase, va fi surghiunit la Adrianopol, unde il va intalni pe voievodul muntean Radu cel Mare (1495-1508). Acesta, vazandu-i aleasa vietuire duhovniceasca, l-a rugat sa vina in Muntenia, pentru a pune in randuiala viata bisericeasca de aici. Ajungand in Muntenia si vazand neoranduielile ce erau in Biserica, a convocat la Targoviste un Sinod mitropolitan mixt, de clerici si mireni, sinod in care s-a hotarat infiintarea a doua noi episcopii, a Ramnicului si a Buzaului.

In scurt timp va izbucni un conflict intre domnitor si Mitropolit, datorat faptului ca Radu cel Mare proteja pe boierul moldovean Bogdan, ce-si lasase nevasta si copii in Moldova, fugind de pedeapsa pusa asupra sa de Stefan cel Mare, ca urmare a unei tradari, si se casatorise "in faradelege" cu sora sa, domnita Caplea. Ca urmare a acestui conflict, in anul 1505, Sfantul Nifon va parasi Tara Romaneasca, afurisind pe boierul moldovean cat si pe cei ce-l ajutasera la savarsirea faradelegii, proorocind apoi despre suferintele care aveau sa se intample Tarii Romanesti si asupra domnitorului ei.

Din Tara Romaneasca, Sfantul Nifon se va opri putin timp la Sofia, dupa care va poposi iarasi in Sfantul Munte, mai intai la manastirea Vatoped, apoi la Dionisiu. Cand a venit la Manastirea Dionisiu, el nu a spus nimanui cine este, smerenia acoperindu-i intreaga viata si cinstea arhieriei. Aici era randuiala ca noii incepatori sa slujeasca un timp la catarii manastirii. Deci, a primit si Sfantul Nifon aceasta ascultare, cu toate ca era batran si slabit de atatea osteneli si necazuri. Intr-una din nopti, Sfantul Ioan Botezatorul s-a aratat staretului si i-a zis: "Aduna pe frati si iesiti in intampinarea Patriarhului Nifon, ca-i ajunge lui atata smerenie."

Dimineata, pe cand Sfantul venea cu catarii aducand lemne, clopotele au inceput sa bata singure, iar staretul cu obstea i-au iesit inainte si cazand la picioarele lui, i-au zis: "Ajunge, sfinte al lui Dumnezeu, atata smerenie si ne iarta pe noi pacatosii, ca nu te-am recunoscut!"

Sfantul Nifon a trecut la cele vesnice in ziua de 11 august 1508, la varsta de 90 de ani.

In anul 1515, la trei ani de domnie, domnitorul Neagoe Basarab a trimis o delegatie la Muntele Athos, ce avea scopul de a cere in dar, pentru un timp, moastele Sfantului Nifon. In acest fel, moastele Sfantului ierarh au ajuns la manastirea Dealu, racla cu sfintele moaste fiind depusa peste mormantul lui Radu cel Mare, ca semn de impacare si dezlegare de blestem. In 1517, in ziua de 16 august, s-a savarsit canonizarea Sfantului Nifon, aceasta fiind prima canonizare despre care stim ca s-a savarsit la noi in tara.

Moastele Sfantului Nifon au fost asezate intr-un sicriu de argint curat, poleit cu aur si infrumusetat cu pietre scumpe, daruit de Neagoe Basarab, in semn de pretuire fata de Sfantul Nifon. Moastele Sfantului au fost duse inapoi la Dionisiu, unde calugarii de acolo, fiind adanc miscati de darurile facute de domnitorul Tarii Romanesti, au hotarat sa daruiasca acestuia capul si o mana din moastele Sfantului Nifon. Acestea vor fi depuse cu pretuire in Manastirea Curtea de Arges, dupa care vor fi mutate, in anul 1949, in Biserica Sfantul Dumitru, catedrala Mitropoliei Craiovei, unde se afla si astazi.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: