Scrisori ale cuviosului Ioan de la Valaam

Scrisori ale cuviosului Ioan de la Valaam Mareste imaginea.

Scrisori către Marta Platonovna Neiglik
19 februarie 1948

Iubitoare de Dumnezeu Marta Platonovna!

Hristos este în mijlocul nostru!

La spovedanie la părintele Vladimir ai avut parte de tulburare. Ce să-i faci? Rabdă, nu te întrista. Preoţii mireni, nu ştiu cum, dar întotdeauna cer din partea monahilor nevoinţe aspre. In esenţă, călugărul se deosebeşte de mireni numai prin celibat, iar în rest şi mirenii trebuie şi sunt obligaţi să ducă aceeaşi viaţă, adică după porunci.

Poruncile sunt date în general, pentru toţi. Călugării s-au retras din lume tocmai pentru ca să împlinească mai uşor poruncile Domnului. In clipa de faţă, fireşte, viaţa de mănăstire a intrat pe ait făgaş din cauza evenimentelor din lume. Cei ce râvnesc la viata duhovnicească trebuie să se adapteze la această viaţă în exterior, dar mai mult decât orice trebuie să-şi îndrepteze toată osteneala lor către nevoinţa lăuntrică. Sfântul Apostol Pavel spune: deprinderea trupească la puţin foloseşte, dar dreapta credinţă spre toate este de folos (1Timotei 4, 8).

La Sfinţii Părinţi am găsit trei prorocii despre călugării vremurilor din urmă, iar Episcopul Ignatie (Brianceaninov) presupune că noi suntem călugării vremurilor din urmă. „Călugării vremurilor din urmă nu vor avea nicidecum lucrare monahicească; dar li se vor trimite necazuri şi aceia dintre ei, care vor răbda până la sfârşit, vor fi mai mari decât noi şi decât Părinţii noştri". Fireşte, lumea nu poate şti aceasta, căci ea ştie şi iubeşte numai ceea ce este de suprafaţă.

Mă întrebaţi cum să postiţi. Cuvântul despre post este foarte lung, eu voi scrie pe scurt. Noi trebuie să facem ascultare de Biserică: ce a poruncit ea, să împlinim întocmai. Iar, dacă din neputinţa omenească nu împlinim ceva - să ne mustrăm pe noi înşine şi să ne căim.

Mai scrieţi despre visuri: „Am citit la Sfinţii Părinţi că, dacă se repetă, înseamnă că visul este adevărat". Nu trebuie să credem în visuri. Cuviosul Varsanufie cel Mare scrie: „Nu trebuie crezut nici unui astfel de vis. Căci ceea ce s-a arătat cuiva vreodată prin minciună, poate să facă aceasta şi de trei ori, şi de multe ori" (răspunsul 415). Vă voi trimite citate despre visuri. Cu privire la Crucea pe care aţi văzut-o în vis, nu trebuie să vă înfricoşaţi şi să vă aşteptaţi la cine ştie ce necazuri. Să credeţi că fără voia lui Dumnezeu nimic nu ni se poate întâmpla. Această frică a dumneavoastră pentru trup este crucea dumneavoastră Domnul să vă ajute să o duceţi cu răbdare.

Bine că v-aţi ferit să o judecaţi pe N. Domnul să o ajute, căci anii ei sunt număraţi. Citirea acatistelor şi rostirea de 600 de ori a rugăciunii lui Iisus sunt bune, numai să nu fie făcute în vânt, ci cu atenţie. Ura pe care o aveţi faţă de N. şi rudele ei - străduiţi-vă cu ajutorul iui Dumnezeu să dezrădăcinaţi aceste sentimente neplăcute. Domnul să vă lumineze.

Şi să vă binecuvânteze.

Cu dragoste în Hristos al dumneavoastră nevrednic împreună-rugător,
schiegumenui loan.

2 ianuarie 1952 Noul Valaam

Iubitoare de Dumnezeu Marta Platonovna
Hristos este în mijlocul nostru:

Din mila lui Dumnezeu, trăiesc şi mă ostenesc sub povara moştenirii rămase de la Adam. Dar nu numai eu, ci întreaga omenire se osteneşte. Fiecare în felul său: unul are boli, altul - necazuri. Totuşi, trebuie să înţelegem şi să ne convingem pe noi înşine că viaţa noastră în această vale a plângerii nu este altceva decât calea către veşnicie şi pregătirea pentru ea. Eu simt că deja sunt aproape de trecerea în veşnicie: mă doare mâna aşa încât cu greu scriu această scrisoare, mă dor şi picioarele.

Doctorul a spus că toate acestea sunt din cauza inimii. Doar trebuie să vină şi vremea bolilor, deja mi s-a prelungit termenul. Sfântul Proroc David a spus din
insuflarea Duhului Sfânt că omului îi este dat să trăiască pe pământ 70 de ani, iar eu, dacă voi tras pânâ în februarie, voi avea. Mulţumesc Domnului că am trăit până la anii aceştia.

Totuşi, mă las în voia lui Dumnezeu: cum va voi El, aşa să fie. Eu cred adânc în Dumnezeu şi în Sfânta Lui Pronie. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine (Psalmi 32, 21).

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Al dumneavoastră părinte binevoitor şi împreună-rugător, arhipăcătosul schiegumen loan.

10 octombrie 1952 Noul Valaam

Iubitoare de Dumnezeu Marta Platonovnal

Hristos este în mijlocul nostru

Trăiesc şi mă ostenesc, din cauza inimii mele rele mi se umflă picioarele şi gâfâi. Totuşi, slujesc, mă pregătesc să slujesc o săptămână, rândul meu este peste două săptămâni.

Sărmanul om: în tinereţe îl chinuiesc patimile, iar la bătrâneţe neputinţele. Viaţa mea a trecut, m-am apropiat de trecerea în lumea cealaltă mai bună, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin. Totuşi, este înfricoşător să mori, doar este un lucru nemaiîntâlnit. Cum se va despărţi sufletul de trup - este o mare taină.

Aşadar, Marta Platonovna, nu ne va mai fi dat să stăm împreună la masă şi să bem ceai şi să discutăm despre rugăciune. Totuşi, nădăjduiesc că ne vom vedea în viaţa viitoare. Dumneavoastră vă străduiţi să împliniţi poruncile evanghelice, şi eu mă străduiesc, iar neputinţele noastre omeneşti le conştientizăm şi ne căim pentru ele şi Domnul în milostivirea Sa ne va învrednici să ne întâlnim în viaţa viitoare. Când diavolul vă aduce gânduri de deznădejde, goniţi-l cu biciul rugăciunii, căci el este foarte neruşinat şi cu putere se năpusteşte asupra celor ce tind către viaţa duhovnicească. Sfinţii cei plăcuţi lui Dumnezeu treceau prin asemenea grozăvii încât nici măcar nu doreau să le aştearnă pe hârtie. Totuşi, voia lui cea rea e limitată: el ne ispiteşte, aduce tot telul de gânduri, dar voia noastră liberă poate să le primească sau să nu le primească, fireşte, cu ajutorul iui Dumnezeu.

Domnul să vă păzească. Rămân al dumneavoastră împreună-rugător,
schiegumenul Ioan.

Scrisori către roaba lui Dumnezeu H.

30 mai 1948

Iubitoare de Dumnezeu roaba lui Dumnezeu

Scrisoarea ta, plină de conţinut, am primit-o la timp şi am citit-o cu dragoste. Mulţumesc Domnului nostru Iisus Hristos, că El în mila Sa te-a izbăvit de greutatea tulburării tale lăuntrice şi acest ajutor a fost după credinţa ta, nu din partea mea, a păcătosului, orbit de tot teiul de parafe Bine că alergi la Dumnezeu, cerând ajutor in necazuri, căci sufletul nostru este creat după chipul si asemănarea lui Dumnezeu şi, prin urmare, numai de ia Dumnezeu putem primi şi ajutor, şi mângâiere în clipele grele.

Să ştii că fără necazuri nu este chip să trăim.

Domnul a spus: în lume necazuri veţi avea (Ioan 16,33).

De nu ar fi necazurile, nu ar fi mântuire, spun Sfinţii Părinţi.

Domnul i-a ales pentru propovăduire pe proroci şi pe apostoli, dar necazurile nu le-a luat de la ei. Şi Domnul nostru Iisus Hristos, ca Dumnezeu desăvârşit şi Om desăvârşit, fără de păcat, a dus o viaţă plină de necazuri pe pământ. De la omul creat de El a răbdat mustrări, ocări, dispreţ, batjocuri, lovituri, chiar şi moarte de ruşine prin răstignire. Te sfătuiesc: nu te întrista, rabdă, roagă-te şi străduieşte-te să fii înţeleaptă ca şarpele şi nevinovată ca porumbelul (vezi Matei 10, 16). De vei alerga la Dumnezeu, El în mila Sa te va şi înţelepţi şi îţi va dărui şi nevinovăţia porumbelului.

Iată sfatul meu pentru soţul tău: să-şi pună mai ferm în inima sa intenţia de a nu mai bea alcool şi să Ii ceară lui Dumnezeu ajutor.

Alcoolul întotdeauna amăgeşte şi păcăleşte. Omul începe să bea ca să se veselească, iar în cele din urmă capătă o boală sufletească, oboseală şi boală trupească, ştiu aceasta din experienţă. Domnul să îl ajute să scape de alcool. Să nu mai bea şi îi va prii, de o mie de ori îi va prii.

Nu te sfătuiesc să visezi la viaţa de mănăstire. Domnul te va duce la viaţa veşnică prin viaţa conjugală. Fii înţeleaptă în a trăi pentru Hristos în viaţa de familie şi Domnul, văzând voinţa ta, te va ajuta să te mântuieşti şi în viaţa de familie - de aceasta să nu te îndoieşti. Cuviosul Macarie cel Mare dă ca exemplu două femei, care erau plăcute lui Dumnezeu - ajunseseră la desăvârşire în viaţa duhovnicească şi erau chiar mai plăcute decât pustnicii. Ele avuseseră dorinţa de a-şi petrece viaţa în mănăstire, dar din anumite motive erau căsătorite. Domnul, văzând voinţa lor de a trăi în chip bineplăcut Lui în mănăstire, le-a ajutat să se mântuiască şi în viaţa de familie. In clipa de faţă viaţa în mănăstiri nu este aşa cum îţi închipui tu şi tu, din lipsă de experienţă în viaţa duhovnicească, poţi doar să te sminteşti de viata mănăstirească.

Zilele acestea am mers pe jos la o mănăstire de maici, aflată la paisprezece kilometri de noi, am înnoptat acolo şi m-am uitat la viaţa lor. Foarte multă muncă, hrană puţină. Domnul să le ajute, ele sunt deja călite în această viaţă, dar, cine ar intra acum în mănăstire, puţin probabil că ar înţelege.

Al vostru nevrednic împreună-rugător, multpăcătosul schiegumen Ioan.

P.S.: Iartă-mă pentru lipsa mea de gramatică, nu am învăţat la şcoală.

24 ianuarie 1949

Iubitoare de Dumnezeu roaba lui Dumnezeu H.!

Mă bucură că ai tendinţa către singurul lucru care trebuie - către rugăciune. Străduieşte-te să nu stingi duhul. Căsătoria nu trebuie să te tulbure, căci ea este binecuvântată de Dumnezeu. Străduiţi-vă, dar, să vă purtaţi sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos (vezi Galateni 6, 2). Domnul să vă înţelepţească.

Fireşte, lumea îşi cere drepturile sale: muncă, treburi şi griji, altfel nici nu poate fi. Totuşi, dacă în acest timp îţi vei aduce aminte de Dumnezeu - va fi de ajuns pentru tine. După părerea Sfinţilor Părinţi, rugăciunea şi aducerea aminte de Dumnezeu sunt unul şi acelaşi lucru. Dacă îţi găseşti vreodată timp, e bine să citeşti puţin din Sfânta Evanghelie, din Epistolele apostoleşti cugetările despre această vale a plângerii - această viaţă trecătoare, despre moarte şi despre viaţa viitoare, veşnică. Domnul să ne miluiască! Mi-e frică şi să mă gândesc, căci este fără de sfârşit. Chiar dacă aici uneori este foarte greu şi noi toţi, sărmanii, gâfâim sub povara feluritelor necazuri, totuşi, ele sunt schimbătoare, dar dincolo nu va fi nici o schimbare.

Te sperii de nevrednicia ta şi de mulţimea abaterilor tale. Dar nu uita: nu pentru drepţi, ci pentru păcătoşi a luat Domnul Iisus Hristos trupul nostru şi a fost Om desăvârşit şi fără de păcat. Slavă, Doamne, milostivirii Tale! Domnul ştie neputinţa noastră şi ne-a dat. ca leac, pocăinţa. După legea ştiinţei duhovniceşti, cu cât mai mult sporeşte omul în viaţa duhovnicească, cu atât mai mult îşi vede păcatele sale, ca pe nisipul mării - şi acesta este semnul sănătăţii sufletului. Pe lângă aceste simţăminte deznădejdea nu are loc, iar sufletul se umple de înduioşare şi dragoste faţă de toţi cei ce trăiesc pe pământ. Fericiţi sunt oamenii care ajung la această stare. Ea este dăruită de Dumnezeu pentru cea mai adâncă smerenie şi se numeşte nepătimire.

Schiegumen Ioan

5 martie 1949
Iubitoare de Dumnezeu roaba lui Dumnezeu H.!

Hristos este în mijlocul nostru!

Este bine să îţi aduci aminte uneori păcatele tale dinainte, căci de aici ia naştere smerenia, iar, când din pricina aducerii aminte a păcatelor dinainte vine deznădejdea, înseamnă că vrăjmaşul în chip vădit se străduieşte să îţi tulbure sufletul. Nu îl asculta, stai liniştită, nu te agita, nu îţi pierde nădejdea, străduieşte-te prin rugăciune să alungi asemenea gânduri tulburătoare. Duhul Sfânt spune prin Proorocul Iezechiel: Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa şi să fie. viu. Dacă păcătosul se va întoarce de la păcatele sale, nici unul din păcatele sale, pe care le-a făcut, nu i se vor pomeni (lezechiel 33, 11;16). Domnul nu voieşte moartea păcătosului. Trăieşte, aşadar, pentru familie, fii înţeleaptă ca şarpele şi nevinovată ca porumbelul (vezi Matei 10, 16), iar despre viaţa ta lăuntrică nu spune nici o vorbă, şi ei, oricum, nu te vor înţelege. De se va poticni vreodată soţul tău, rabdă, nu te tulbura şi roagă-te mai cu osârdie. Adu-ţi aminte că şi tu te-ai poticnit.
Domnul să te păzească şi să te înţelepţească!

Domnul cu mila Sa să vă ajute vouă şi faptelor voastre.

Al vostru împreună-rugător,
multpăcătosul schiegumen Ioan.

Cuv. Ioan de la Valaam

Fragment din cartea "Uita-te in inima ta. Biografia si scrisorile cuviosului Ioan"; Editura Egumenita

Cumpara cartea "Uita-te in inima ta. Biografia si scrisorile cuviosului Ioan"

 

Pe aceeaşi temă

27 Februarie 2018

Vizualizari: 667

Voteaza:

Scrisori ale cuviosului Ioan de la Valaam 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

ioan de la valaam

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE