Tanti Veta are peste 70 de ani, nu are nici un dinte, are gura supta si un nas lung ca ar fi putut sa serveasca drept model lui Walt Disney cand a desenat-o pe Cruela. Este o femeie simpla… atat de simpla ca ma intreb cum nu a avut nici un accident pana la varsta ei! Vine rar la biserica, odata la doua trei luni, mai ales de sarbatori. Si totusi… are o calitate curioasa! Retine cuvinte si propozitii pe care le reda cu fidelitate si, cred eu, cu incapatanare. Sigur se uita mult la televizor. Cand vine si da liturghie la sfantul altar, aprinde doua lumanari.
- Veta cu copiii ei !
Si eu repet dupa ea. "Veta cu copiii ei!"
- Si pentru victimele din Banda Aceh omorate de tsunami !
Si, cand a spus tsunami, si-a tuguiat buzele, de parca ar fi vrut sa ma pupe! I-am luat lumanarile si le-am pus repede intr-o cutie, dupa usa. Deasupra cutiei cu lumanari, am o oglinda si ma uit in ea sa vad daca am ramas serios. Alta data, ceva mai tarziu, a venit iar la biserica, la altar cu doua lumanari aprinse.
- Veta cu copiii ei !
- Veta cu copiii ei !
- Si pentru cei noua insurgenti morti in atentatul sinucigas de la Karbala, din nordul Irakului ! Si spune Karbala cu accent pe macara.
Ii iau repede lumanarile… si ma uit in oglinda. Tanti Veta e o minune !
Prin decembrie trecut vine iar:
- Veta cu copiii ei !
- Veta cu copiii ei !
- Si pentru Sadam Husein mort nespovedit, neimpartasit, fara lumanare !
Ii iau repede lumanarile, le pun in cutie si ma uit in oglinda: fii seriooos pariiinte! Nu ar fi nici o problema ca tanti Veta s-ar ruga pentru cineva anume, dar m-as fi asteptat ca acest nume sa il rosteasca o femeie cu palarie si dinti in gura.
Duminica trecuta o vad iar pe tanti Veta in biserica. Ia sa vad (m-am gandit) pe cine o mai poomeni la morti tanti Veta?! Vine la altar si…
- Veta cu copiii ei !
- Veta cu copiii ei !
- Si pentru parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, care zilele acestea implineste trei luni de la inmormantare.
Am inlemnit cu lumanarile aprinse in mana. De unde stie tanti Veta de parintele Calciu? Am pus lumanarile in cutie. Tanti Veta nu e chiar asa de simpla! M-am uitat in oglinda: imi e rusine ca am ras de tanti Veta. In cateva clipe mi-au trecut prin fata amintirile legate de parintele Calciu, din martie 1977.
Acum treizeci de ani, imi era profesor de limba franceza si Noul Testament, cand, la cutremurul din 4 martie, din cladirea Seminarului Teologic din Bucuresti, s-au daramat partile laterale pe latimea unei camere si inaltimea a doua etaje. Au murit trei elevi, iar doi au fost accidentati grav.
Imediat dupa cutremur, la cateva minute, Preasfintitul Roman Ialomiteanul a iesit in curtea Seminarului si a facut o prezenta sumara la care au lipsit cateva zeci de elevi. „Dumnezeule, sa nu-mi iei atatia copii, nu se poate…” L-am auzit rugandu-se, isi impreuna mainile; ne-a impresionat pe toti care l-am vazut cat era de ravasit. A cazut atunci si blocul Dunarea, vis-a-vis de Intercontinental, dar a ramas din el „in pcioare” un perete inalt de cateva etaje chiar langa Biserica Enei, care nu avea nici o fisura in urma cutremurului.
La cateva zile, intr-o noapte, peretele a fost impins peste biserica. Cineva s-a razbunat pe ea. Chestia asta l-a scos din minti pe parintele Calciu care, in predicile lui, si-a spus supararea, la inceput fata de daramarea bisericii, apoi predicile sale s-au transformat intr-un discurs virulent la adresa conducerii de stat: "Au daramat intentionat biserica… ne-au bagat pumnul in gura… suntem condusi de pseudointelectuali… statul comunist este un stat ateu…”.
In scoala plutea o tensiune apasatoare, simteam ca se petrece ceva. La predicile sale, tinute in biserica Radu Voda din curtea Seminarului, la ora noua seara, au inceput sa vina studenti si se la alte facultati. Intr-o seara li s-a inchis poarta. Au inceput sa sara peste poarta in interiorul curtii. Trei-patru barbati necunoscuti (care erau in curtea scolii) i-au luat la bataie. Dupa vreo doua luni, intr-o duminica, dupa Sfanta Liturghie, parintele Calciu ne-a vorbit pentru ultima data: „Nu mai sunt profesorul vostru, imi pare foarte rau ca ma despart de voi… sunt singur… astept vremuri mai bune”.
La putin timp dupa aceea a fost arestat. Au trecut anii si, pana in 1989, il ascultam la Europa Libera pe Neculai-Constantin Munteanu: „Au trecut 2645 de zile de cand parintele Calciu zace in temnitele comuniste.
Tanti Veta m-a scos din visare cu o intrebare care m-a uluit:
- Taica parinte, stii cum incheia Neculai-Constantin Munteanu emisiunea la Europa Libera ?
- Cum ?!
- La revedere si s-auzim numai de bine!
Preot Nicolae Trusca
Parohia Negoiesti
.
Nicolae Trusca
Pe aceeaşi temă
-
Babele din luna martie
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
8 Martie
Publicat in : Editoriale -
9 Martie
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.