In Catedrala din Iasi au avut acces doar „pelerinii de lux”: Geoana, Nastase, Mona Musca, Melescanu si Andreea Raicu. Multimea s-a rugat pentru sanatate, castiguri la loto sau despagubiri de la Bug

 

Amarnic au mai tras pelerinii, ieri, in ziua praznuirii Sfintei Cuvioase Parascheva, de manerele matahaloaselor usi ale Catedralei Moldovei si Bucovinei din Iasi. In spatele portilor ferecate si pazite deopotriva de calugari si jandarmi, se savarsea slujba de canonizare a fostului Mitropolit Dosoftei si de preacinstire a moastelor Paraschevei si fragmentului din moastele Sfantului Apostol Pavel, aduse din Veria-Grecia. Infrigurati, osteniti de atata drum, nedormiti si uzi pana la piele de ploaia sacaitoare si rece, multimii i-a fost interzis accesul in somptuoasa Catedrala. Imprejurare fara precedent la Iasi, dar mai ales intr-un lacas de cult de rit ortodox.

Portile s-au deschis insa larg, cu plecaciuni, pentru „pelerinii de lux” Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mona Musca, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian,  Andreea Raicu si Irina Schrotter, alaturi de parlamentari locali si cohorta de invitati agreati si de inaltii clerici mitropolitani. Prea Fericitul Parinte Teoctist, IPS Panteleimon - Mitropolit de Veria, Nausa si Kampania, IPS Daniel - Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, alaturi de alti 14 arhierei, membri in Sinodul BOR, au fost urmariti “la televizor”, pe un ecran urias amplasat in incinta mitropolitana, in vecinatatea raclei si chivotului cu odoarele bisericesti venerate timp de cateva zile si nopti. Putini puteau privi ecranul de dupa marea de umbrele deschise des. Pelerinii, care asteptau de mai bine de 15 ore sa le vina randul la racla si chivot, au batut pasul pe loc pret de trei ceasuri pentru ca soborul si oaspetii “cu staif” sa treaca pe sub acoperamantul cu moaste. “Macar sa ne mai lase cate unul-doi, ca pierdem trenul”, recomandau pelerinii jandarmilor. “Asta-i ordinul”, replicau jandarmii cu umerii ridicati a neputinta. Ieri, mai cu seama, credinciosii s-au revarsat rauri din trenuri si microbuze deoarece se spune ca Sfanta Parascheva infaptuieste minuni in ziua praznuirii si dupa ce credinciosul a inconjurat de trei ori biserica si a asteptat la rand tot de atatea ori. Sirul kilometric era gros, ingradit cu garduri metalice, si serpuia pe cateva strazi de sub dambul Mitropoliei. WC-uri erau plasate pe guri de canal taman in mijlocul strazii. Cum asteptarea la aceste toalete era chinuitoare, iar mirosul greu de suportat, iesenii cu casele si latrinele invecinate randului taxau cu 10.000 lei pelerinul aflat la nevoie. Miile de credinciosi veniti din toate colturile tarii au pus geana pe geana in masini, au motait la rand pe scaunele, pe borduri, s-au inghesuit in corturile primariei atunci cand ploaia i-a fugarit de pe strazi. Desi acoperiti cu paturi sau infofoliti in ursoane, au rebegit cu totii de frig si au mai indurat si bruma noptii. Ceaiul pelerinilor, oferit de municipalitate, i-a uns la suflet. Putini au tras la casele iesenilor care au facut o afacere din gazduirea pelerinilor. Si mai putini si-au permis camere la hoteluri si moteluri, asta daca au facut de timpuriu rezervari. Pana mai anul trecut, Catedrala era transformata, mai ales pe timp de noapte, intr-o imensa sala de asteptare, adapostind batrani si femei cu copii. In acest an, au fost lasati prada frigului. Sub acoperamantul cu relicvele sfante, s-a “lucrat” la foc continuu. S-au sfintit busuioc, flori de toamna, batiste, icoane, pandantive, haine, lenjerie, caiete, pixuri, carnete de student, bilete de loto si chiar covoare persane. O etnica tuciurie a implorat in gura mare Sfanta Parascheva sa ii mijloceasca si scurteze traseul despagubirilor de la Bug.

Peste 60.000 de sarmalute de post au fost impletite in frunza de vita si varza pentru miile de pelerini. Un mar, un colacel si, dupa pofta, un pahar cu suc, bere sau vin au fost servite la un liceu din preajma Mitropoliei. Mona Musca, echipata cu un „sort liberal”, galben, a oferit cu darnicie sarmalute la cazan. “Sunt foarte gustoase. La noi, se facea o sarma mare, legata. Acum e alta moda”, si-a amintit doamna Musca. Dupa ce a trecut pe la moaste sau a asistat in curte la Sfanta Liturghie, pelerinului ii mai ramanea - inainte sa sara in tren, masina sau microbuz - sa treaca pe la pravaliile ambulante cu obiecte bisericesti, artizanaturi, blanuri sau prin parcul de distractie din spatele Palatului Culturii. Asta daca nu poftea la castane banatene prajite, la mici, pulpe la gratar sau stridii rumenite. 22 de euro pe toata durata sarbatorilor au platit pe metru patrat targovetii, virand in contul municipalitatii peste 4 miliarde de lei vechi. Pomana tiganeasca s-a facut spre amurg, in preajma strandului, unde sute de romi si-au etalat limuzinele si aurul de la gat sau din gura. “Calicii”, sarmani veniti si ei la moaste, au primit din partea romilor fleici calde si bautura cu multe grade.

Sursa: Gandul

.