Duminica Sfantului Grigorie Palama - In esenta, Liturghia este inchinare: lauda si proslavirea Sfintei Treimi. De asemenea, in Liturghie sunt preamariti sfintii, transmitandu-se noua semnificatia vietii lor in cadrul Bisericii din vremea lor si a noastra. Sunt incluse si aspectele importante ale invataturii lor. Slujbele liturgice dedicate sfintilor ne familiarizeaza cu cunoasterea teologica, oferindu-ne modele de dreptate morala si de conduita cuvioasa.
Asa este slujba din a doua duminica a Marelui Post, inchinata vietii si lucrarii Sfantului Grigorie Palama (1296 -1359), pentru o vreme arhiepiscop al Tesalonicului, unul dintre cei mai importanti teologi bizantini. Cea mai familiara si mai importanta lucrare a sa este Triada in apararea Sfintilor Isihasti, in care ii apara pe monahii atoniti ce pretindeau ca traiesc nemijlocit cunoasterea lui Dumnezeu, inclusiv ca vad Lumina necreata.
Cu exceptia canoanelor Utreniei, slujba acestei duminici a fost alcatuita in 1368 - anul canonizarii lui Grigorie - de catre patriarhul Filotei Kokinos al Constantinopolului. Aceste imnuri s-au axat indeosebi asupra triumfului lui Grigorie in fata teologului calabrez Varlaam, care nega posibilitatea cunoasterii directe a lui Dumnezeu si considera trairile monahilor atoniti ca fiind simple iluzii.
Totusi, aceste slujbe, inclusiv cel de-al doilea canon compus special pentru Sfantul Grigorie, se limiteaza in mare la cuvinte de lauda ce cinstesc mai degraba persoana sfantului, decat invatatura sa. Cantarile abunda in epitete, indeosebi stihirile de la "Doamne strigat-am..." (de la Vecernie). Acolo Sfantul Grigorie este descris ca "trambita teologiei" "raul intelepciunii, sfesnicul luminii", "lira cea plina de bun sunet a Duhului" si "lauda Tesalonicului". Insa, ele nu spun nimic despre invatatura lui Grigorie. Doar in Icosul Utreniei intalnim aluzii la invataturile sale privind Lumina Dumnezeiasca, o distinctie intre "fiinta lui Dumnezeu" si "energiile Sale", la care se alatura si mentionarea biruintei Sfantului Grigorie asupra ereziei.
Aceste inalte cuvinte de lauda au, cu siguranta, locul lor aparte in inchinarea adusa de noi. Totusi, pot doar sa ne induca dorinta de a sti mai mult. Imediat dupa ultimul Pasti praznuit alaturi de noi aici pe pamant, l-am intrebat pe parintele John Meyendorff - cel mai mare carturar palamit contemporan - daca va incerca sa compuna alte imnuri in cinstea sfantului, cantari care sa accentueze semnificatia teologiei sale pentru viata si credinta ortodocsilor. Mi-a raspuns ca un astfel de proiect necesita lucrarea unei persoane care sa fie atat poet, cat si specialist in liturgica. Si fiindca nu sunt nici una, nici alta - continua dansul -, ideea si-a gasit un loc linistit pe unul din rafturile de sus.
Spre deosebire de canonul Scripturii, slujbele liturgice pot - si ar trebui - sa se extinda ori de cate ori inspiratia si creativitatea se combina, oferind Bisericii noi expresii ale
credintei si inchinarii ei.
Daca vreo persoana daruita ar simti chemarea sa dezvolte slujba traditionala a duminicii Sfantului Grigorie Palama, ar putea include, printre multe altele, urmatoarele elemente din invatatura Sfantului Grigorie.
Palama este asociat indeosebi cu traditia "isihasta" a rugaciunii mintii, cunoscuta sub numele de "Rugaciunea lui Iisus" sau ."Rugaciunea inimii". Mai pe larg, Palama a invatat ca prin rugaciunea interiorizata, mintala - care, in virtutea zidirii noastre ca si "chip al lui Dumnezeu", este posibila - persoana umana poate participa direct la insasi viata lui Dumnezeu prin "energiile dumnezeiesti" ce sunt expresie a firii dumnezeiesti. Firea si energiile nu trebuie intelese ca parti distincte ale lui Dumnezeu, ci (in termenii lui Lossky), ca "doua moduri diferite ale existentei lui Dumnezeu, in natura Sa si in afara naturii Sale; acelasi Dumnezeu ramane total inaccesibil in esenta Sa - si se comunica cu totul prin har". Scopul ultim al rugaciunii isihaste este theosis-ul, indumneze-irea persoanei umane. Aceasta inseamna ca ne este posibil sa-L cunoastem pe Dumnezeu si sa-I fim partasi, atat in aceasta viata cat si dupa ea: aici si acum prin botezul nostru in Hris-tos, iar dupa moarte, prin invierea noastra intru El.
Fara a intra in amanuntele disputei Sfantului Grigorie cu Varlaam si fara a-i coplesi pe credinciosii nostri cu un limbaj teologic tehnic, poetul creativ, inspirat, de care vorbim, ar putea gasi cu usurinta material pentru noile slujbe inchinate acestui teolog remarcabil, pe care il praznuim in cea de-a doua duminica a Marelui Post. Alt canon, alte stihiri la Doamne strigat-am... si la stihoavna, noi tropare: toate sunt posibile.
Liturghia este, inca o data, expresia vie a credintei noastre si a vieti noastre in Hristos. Este potrivit, chiar necesar, sa ne straduim neincetat sa-i aprofundam si sa-i imbogatim continutul. Departe de a leza Sfanta Traditie, acest tip de contributie creativa poate face Liturghia - in cel mai deplin mod - sa fie o Liturghie vie. Si astfel, poate sluji unui scop elementar: de a ne imbogati viata - cum s-a intamplat cu viata Sfantului Grigorie si a monahilor atoniti -, de a ne calauzi pe calea spre lumina cea necreata.
John Breck
Sfantul Grigorie Palama, marturisitor al energiilor necreate
Predica la Duminica Sfantului Grigorie Palama - AUDIO
Paraclisul Sfantului Grigorie Palama
-
Duminica Sfantului Grigorie Palama - a II-a din Postul Mare
Publicat in : Duminica Sfantului Grigorie Palama
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.