Cele cinci simturi ale trupului - vazul, auzul, mirosul, gustul si tactilul - au fost date omului, mai intai, pentru a se putea impartasi de bunatatea darurilor lui Dumnezeu, iar prin aceasta sa-L cunoasca pe El, care atat de mult isi iubeste faptura, iar abia apoi, pentru ca trupul, care este material, sa poata sa dobandeasca, prin ele, hrana, crestere si viata.
Mintea trebuie sa fie atintita neincetat spre Dumnezeu, iar fiecare simt trebuie sa devina un receptor al iubirii Lui celei fara de margini. Daca si numai pentru o clipa mintea inceteaza de a mai privi spre Dumnezeu, organele simturilor se reped cu mare iuteala la lucrurile din jur si, tarand mintea prin priviri patimase, prin cuvinte de necinste si prin toata necuratia poftelor, se intorc inapoi si le baga pe toate in suflet, facandu-l pe acesta plin de toate chipurile cele urate.
Odiseu si paza auzului
In drum spre casa, eroul grec Odiseu trece prin taramul mitologic al sirenelor. Sirenele sedeau pe stanci si cantau atat de frumos, incat ii vrajeau pe toti marinarii, care, ademeniti de glasurile lor, se indreptau cu corabiile spre stanci pana ce le zdrobeau si mureau toti inecati. Odiseu, povatuit de o zeita, a astupat cu ceara urechile tovarasilor sai, iar pe sine s-a legat strans de catargul corabiei, poruncind sa nu fie dezlegat decat dupa ce corabia va parasi taramul sirenelor. Doar astfel a putut supravietui Odiseu cantarilor vrajite ale sirenelor.
Pornind de la acest episod din mitologia greaca, Sfantul Nicodim Aghioritul, spune: "Cel intelept se cuvine a-si inchide auzul sau la niste suierari ca acestea (cantece lumesti si vorbe stricate), fara de randuiala, ca sa nu fie mancat de tot de purtatoarele de moarte sirene ale dezmierdarilor."
Paza auzului de cantarile lumesti
Sfantul Vasile cel Mare, intr-un cuvant catre tineri, spune: "Urechile sa nu primeasca in suflet cantece de rusine, caci din niste cantece ca acestea se nasc de obicei patimile." La randul sau, Sfantul Grigorie Teologul ne indeamna "sa nu ne fluieram auzul", zicand: "Astupa-ti urechile cu ceara de catre cuvintele rele si suieraturile fara de randuiala ale cantarilor vesele!"
Sfantul Nicodim Aghioritul ne spune sa ne sarguim sa nu ascultam cantece stricate, alcatuite special pentru dezmierdare, care imbie inima spre miscari patimase. Potrivit sfantului, din aceste cantece se nasc trei vatamari, dupa cum urmeaza: sufletul isi pierde indrazneala si se moleseste, ramanand cumva nesimtitor, ca intr-o prea-dulce atipire; mintea nu inceteaza sa-si inchipuie cele ce se inteleg din cantece, primind astfel multe chipuri patimase; iar inima se aprinde de pofta, invoindu-se cu gandurile.
Paza urechilor dinspre clevetire
Se cuvine a ne inchide urechile si la clevetirile asupra altora, dupa cum porunceste Dumnezeu, zicand: "Sa nu iei aminte la zvon desert" (Iesire 23, 1). Pentru aceasta se si ruga Psalmistul, zicand: "Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are in gura lui mustrari" (Psalm 37, 13-14); "Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de ingradire, imprejurul buzelor mele" (Psalm 140, 3).
Mai ales atunci se cuvine a respinge clevetirile si barfa, cand s-ar intampla ca acestea sa fie savarsite neintemeiat, impotriva unor barbati sfintiti, precum citim: "Para impotriva preotului sa nu primesti, fara numai de la doi sau trei" (I Timotei 5, 19). La randul sau, Sfantul Vasile cel Mare, indeamna la acelasi lucru: "Cand clevetirile se fac dintr-o parte, nicidecum sa nu le primesti ca adevarate, caci, dupa cum este scris, pe nimeni nu judeca legea, de nu va auzi mai intai si va cunoaste ce face."
De trei ori nedreptatesc aceia care clevetesc, precum spune Sfantul Vasile cel Mare: "Se cuvine, la clevetire, a nu tacea, nu ca prin impotriva-cuvantare sa ne izbavim pe noi insine, ci ca sa nu iertam a calatori bine cu minciuna, iar pe cei amagiti sa nu-i lasam in vatamare. Caci trei persoane vatama si manjeste cel care cleveteste: pe cel care este napastuit (nedreptatindu-l), pe cel catre care este cuvantul (amagindu-l) si pe sine insusi (mintind)."
Sunetele sunt mai mult decat auzim
Exista sunete care, asemenea unor droguri, pot influenta intr-un anumit mod organismul uman. Este vorba despre acele sunete care, asculate alternativ si la o intensitate diferita, produc o stare de euforie si, simultan, creaza dependenta. Melodii cu astfel de sunete au aparut deja, avand mare cautare in randul tinerilor. Medicii neurologi si psihologii spun ca cei care asculta astfel de sunete (combinate deja intr-un gen de muzica) pot avea tulburari de comportament, stari depresive si ganduri sinucigase.
Prin aceste sunete se pot induce sugestii concrete si se pot transmite diverse stari, care pot fi mai mult sau mai putin constructive. Efectele asupra psihicului ar putea fi grave, precum sustin medicii specialisti in neurologie. La frecventele respective se genereza aparitia unor circuite stabile in creier care, concomitent cu dopamina, fac sa se elibereze si alti mediatori chimici, inclusiv acele endorfine, care produc placere. Inca nu exista o lege care sa reglementeze descarcarea sau ascultarea acestui tip de muzica.
Cand sunetele se prefac in zgomote
Omul nu mai traieste atat intr-o lume a sunetului, cat intr-o lume a zgomotului. Astazi, majoritatea activitatilor omului sunt generatoare de zgomote, adica de sunete puternice si deranjante.
In natura, sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul fiind slab si de scurta durata. Sunete precum murmurul unui izvor si freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute urechii, dand omului o stare de liniste. Dar aceste sunete devin tot mai rare, ele fiind inlocuite de zgomotul provocat de tehnologie, industrie si transport.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv si sistemul nervos, putand produce reactii dureroase si chiar socuri. Un sunet suportabil este limitat la 80 decibeli, in timp ce un sunet de 130 decibeli provoaca in mod cert o senzatie de durere. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte negative, incepand cu stari de oboseala si terminand cu stari nevrotice severe si traumatisme ale aparatului auditiv. In lumea medicala se vorbeste tot mai frecvent despre "maladia zgomotului", care afecteaza sistemul nervos si pe cel auditiv.
Pentru pazirea auzului (dupa Nicodim Monahul)
de Mihai Eminescu
Daca auzi in aer cantare dulce, veche,
O taie chiar cu sila de la a ta ureche,
Caci cantecele-acestea te-nchina dezmierdarii
Si-ti leagana simtirea pe undele uitarii;
Se varsa inlauntru-ti a aerului miere,
Slabanogindu-ti mintea si mandra ei putere
Si acea socoteala mareata-mbarbatata
A sufletului mandru o-ntuneca indata.
Prea dulce adormire in aer curge miere
Si inima-ti barbata devine de muiere,
Iar mintea ta cu partea ei cea nalucitoare
Nu inceteaza-n forme a plamadi, usoare,
Acele chipuri mandre in cantec intelese:
Cu chipuri patimase se umple ea adese.
Cand cantaretii nu-i vezi, s-ar fi muieri se-ntampla,
Atunci se bate-n tremur sangele tau sub tampla
Si-n primitorii creieri indata el incheaga
Poftite chipuri albe - femei cu firea draga.
Nu fluierati, de-aceea, urechea-n versul iambic:
Picioru-usor se misca in saltul ditirambic,
Fara de randuiala, si dulce si molatec,
Ca ceara, ea iti face sufletul muieratec.
De vrei sa scapi de ele, de-urmarea lor amara,
Astup-a ta ureche tu singur chiar - cu ceara.
Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbaret
De eroul Odisseu cel mult mestesugaret:
Si-au astupat cu ceara urechea, sa se culce,
La glasul de sirena, adormitor de dulce,
S-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte
Pe langa a lor ostrov, aducator de moarte,
Doar paza urechei, inteleptul,
Cu gandul sa-si fereasca si inima si pieptul.
Caci far'' de randuiala e al femeiei vers,
Ca de pe-o tabla gandul din minte ti l-a sters:
Te farmeca, urechei neavand invalitoare,
Sirena dezmierdarii de moarte purtatoare. (...)
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Paza simturilor la Sfantul Ioan Gura de Aur
Publicat in : Religie -
Paza ochilor si vederea
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Paza mirosului si parfumurile
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Paza gustului
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.