Sfanta Sofia de la Kiev
Aproape o jumatate de veac mai tarziu, Iaroslav a chemat si el artisti bizantini, veniti probabil de la Constantinopol, pentru a decora la inceputul anului 1040 marea biserica Sfanta Sofia de la Kiev, la a carei zidire pornise in 1037. Acesti mesteri s-au inconjurat fara doar si poate de colaboratori localnici. Sapaturile au revelat ca se fabricau cuburile de mozaic la fata locului. Din ratiuni de ordin pecuniar folosirea mozaicului a fost limitata la partile principale: cupola centrala si altarul, restul fiind decorat cu fresce. Mozaicurile ne aduc asupra situatiei picturii bizantine de la inceputul dominatiei nobilimii civile o marturie care concorda cu aceea oferita de Sfanta Sofia de la Ohrid si de Nea Moni din Chios care, si ele, dateaza de prin anii 1040.
Ele au pastrat din arta din jurul anului o mie severitatea clasica, uneori cam aspra, figurile greoaie, rigoarea geometrica a desenului executat in mari linii drepte, draparile cu falduri frante. Dar aici se releva, ca si in Nea Moni, o abundenta folosire a petelor mari de lumina si coloritul nu este mai putin bogat, deoarece au putut fi numarate in jur de o suta treizeci de nuante. Lucrarile de curatire intreprinsa incepand din anul 1952 de atelierul de restaurari al Academiei de arhitectura din RSS Ucraina si care au inlaturat neinspiratele rezugraviri in ulei din secolul al XVIII-lea, au redat acestor mozaicuri intreaga lor splendoare originara.
In cupola centrala apare Pantocratorul inconjurat de patru arhangheli si, intr-o a doua zona, cei doisprezece apostoli. In conca absidei se inalta Maica Domnului in atitudine de oranta. Ea poarta o batista alba prinsa la cingatoare, dupa o iconografie specifica pentru Constantinopol. Chiar dedesubt, Hristos, reprezentat de doua ori, de fiecare parte a prestolului (masa altarului) si secondat de un inger, da impartasania (cu paine si vin) la doua grupuri de cate sase apostoli, carora vioiciunea gesturilor si atitudinilor, in repetarea lor identica, le confera ritmul unui sir de dansatori.
La capetele scenei, Aaron si Melhisedec il prefigureaza pe Hristos in calitate de preot. Mai jos, de o parte si de alta a celor trei ferestre, s-au infatisat frontal, in doua grupuri, marii dascali si ierarhi ai bisericii rasaritene, carora li se alatura papa Clement al Romei, primul care - dupa legenda - a crestinat Crimeea, si arhidiaconii martiri, Stefan si Laurentiu. Nu mai putina intensitate spirituala exista si in portretele unor martiri, in bust, pe arcurile ce sustin cupola.
Ciclul hristologic, care probabil cuprindea saisprezece scene, a fost pictat in fresca. Din el nu a mai ramas decat o parte. Tot in fresca s-a executat si decorul tribunelor, colateralelor si peretilor in spirala ai scarilor din turnul de vest. Suntem ispititi sa recunoastem maniera pictorilor rusi in anumite figuri de sfinti, la care tensiunea spirituala a chipurilor face loc unei expresii mai blande.
In tribuna, unde cneazul si familia sa primeau impartasania dupa modul cum se proceda cu basileul in Sfanta Sofia de la Constantinopol, s-au pictat scenele din Vechiul si Noul Testament, care simbolizau Euharistia: Ospitalitatea lui Avraam, Isaac adus spre jertfa, Cei trei tineri iudei in cuptorul de foc, Nunta din Cana, inmultirea painilor si pestilor si Cina cea de taina.
Pe peretele de vest al navei centrale si pe cei adiacenti de nord si de sud, Iaroslav si sotia sa, Irina, urmati de fiii si fiicele lor, aduceau in dar noua biserica lui Hristos tronand. Intreg decorul peretelui de vest, cu grupul central, a disparut. Dar cunoastem ansamblul printr-un desen, dealtfel in parte eronat, executat in 1651 de Abraham van Westervelt, si lucrarile recente de curatire au scos la iveala ceea ce a mai ramas din frescele de pe peretii nord si sud.
Pe zidurile turnului cu scari dinspre apus cneazul poruncise sa fie infatisate subiecte care aminteau ca modul sau de viata era aidoma cu acele al basileului de la Constantinopol. Imparatul era figurat asistand cu sotia la spectacolele din hipodrom. Vizitii purtand culorile partidelor de la Constantinopol asteptau sa li se deschida barierele pentru a porni in cursa. Mai departe se desfasurau numerele de atractie ale muzicantilor, dansatorilor si mascaricilor, sau luptele. Scene de vanatoare completau acest ansamblu direct inspirat din pictura profana de la Constantinopol.
C. Delvoye
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.