Manastirea Studion


Manastirea Studion

Manastirea Studion sau Manastirea Studitilor - alaturi de alte biserici precum Catedrala Sfanta Sofia si Biserica Vlaherne -, este una dintre cele mai renumite biserici pe care le-a inaltat Constantinopolul, mareata capitala a Imperiului Bizantin. Manastirea se afla in partea sudica a orasului, numita Yedikule, aproape de tarmul marii.

Manastirea Studion

Din punct de vedere istoric, manastirea este tot cea mai importanta din oras. Vietuitorii manastirii erau cunoscuti sub denumirea de "studiti". Studion este un nume cunoscut in intreaga lume crestina. Manastirea este cunoscuta sub mai multe nume: Manastirea Studitilor, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul din Studion (Hagios Ioannes Prodromos en tois Stoudiou), Studiou, Stoudios, Stoudion si Studium.

Cu toate ca Manastirea Studion a fost abandonata de mai bine de jumatate de mileniu, randuielile si cultul acesteia au fost luate drept model de catre calugarii din Sfantul Munte Athos, precum si de multe alte manastiri ortodoxe din lume.

Miniatura bizantina din secolul al XI-lea, infatisand Marea Marmara si Manastirea Studion

Mare marturisitor al ortodoxiei in persecutiile iconoclaste de la inceputul veacului al IX-lea, Sfantul Teodor Studitul a ramas in amintirea Bisericii in primul rand ca re-organizatorul prin excelenta al vietii monahale din Bizant. Ca ascet si om de actiune doctrinara, fiind mai mult activ decat contemplativ, Sfantul Teodor Studitul a creat o teologie ascetica complexa, in care gasim aplicata chintesenta doctrinara a unor mari personalitati ale spiritualitatii rasaritene, ca Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Ioan Scararul, Sfantul Maxim Marturisitorul.

Manastirea Studion - scurt istoric

Manastirea Studion a fost intemeiata in anul 462 de catre consulul Studios (in limba latina numit "Studius"), un patrician roman originar din Italia, dar asezat in Constantinopol, si a fost inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Biserica ridicata in cinstea Sfantului Ioan Botezatorul, al carui cap fusese descoperit la Emessa, in anul 453, nadajduia sa adaposteasca nepretuitele lui Moaste. Nereusind acest lucru, consulul Studios va stramuta aici monahii achimiti.

Manastirea Studion - imagine reconstruita digital (bizantium 1200)

Manastirea a fost construita intre anii 454 si 463, iar primii calugari venit aici, sunt cei din Manastirea Acoemetae ("akoimati" inseamna "achimiti", adica "cei lipsiti de somn", "cei ce privegheaza neincetat"). Calugarii studiti si-au aratat, pentru prima data, dragostea fata de Credinta Ortodoxa cu ocazia Schismei lui Acacius (484-519). Ei au ramas drept-slavitori si in perioada de trista amintire a iconoclasmului, din secolele VIII si IX.

Manastirea Studion - imagine reconstruita digital (bizantium 1200)

Fidela dreptei credinte in timpul persecutiilor iconoclaste (secolele VIII-IX), obstea studita a fost risipita de catre imparatul eretic Constantin al V-lea Copronimul (741-775). Viata monahala a reinviat la Studion dupa 775, cunoscand o perioada de maxima inflorire spre sfarsitul sec. al VIII-lea si in prima jumatate a sec. IX, in timpul egumenilor Sava (participant la lucrarile Sinodului VII Ecumenic, 787), Teodor Studitul, Naucratie si Nicolae Studitul.

Manastirea Studion

Intre anii 754 si 787, Manastirea Studion a fost inchisa. Calugarii studiti au fost dati afara din manastire si din oras de catre imparatul Constantin al V-lea Copronimul; dupa moartea acestuia, din anul 775, doar o parte dintre ei s-au mai intors. Staretul si egumenul manastirii, Sabbas - Sava, a aparat cu mult zel Invatatura Ortodoxa impotriva iconoclastilor, in cadrul celui de-Al VII-lea Sinod Ecumenic din Niceea, 787.

In anul 798, calugarul Teodor din Manastirea Sukkudion este rugat de imparateasa Irina sa treaca la conducerea Manastirii Studion, din Constantinopol. Acesta, numit apoi Sfantul Teodor Studitul, va ajuta manastirea sa creasca, din toate punctele de vedere.

Manastirea Studion

Sfantul Teodor Studitul, caruia manastirea ii datoreaza cea mai mare parte din renumele castigat de aceasta in timp, s-a ingrijit in special de cultivarea studiului duhovnicesc si academic, deopotriva. In vremea staretiei lui Teodor Studitul, calugarii au fost exilati din manastire de mai multe ori, o parte dintre ei fiind chiar omorati de necredinciosi.

Ucenicul Sfantului Teodor Studitul, monahul Naukratios, a restabilit ordinea in manastire, dupa ce disputa iconoclasta a luat sfarsit. Egumenul Nicolae (848-845 si 855-858) nevrand sa recunoasca drept Patriarh pe Sfantul Fotie cel Mare, a fost izolat in Manastirea Studion. Acesta a fost urmat de cinci stareti, toti recunoscandu-l pe patriarh. Odata cu acestia, minunata Manastire Studion va incepe sa se apropie de sfarsitul existentei sale istorice.

Manastirea Studion

De asemenea printre alti mari cuviosi parinti din Manastirea Studion se numara: Sfantul Simeon Noul Teolog (949-1022) si ucenicul sau, Sfanta Nichita Stithatul (1000-1080). Pe la mijlocul secolului al XI-lea, sub indrumarea staretului Simeon, un calugar cu numele de Nichita Stithatul (cunoscut si sub denumirea de Nicetas Pectoratus), un ucenic al Sfantului Simeon Noul Teolog, a atacat virulent invatatura latina, intr-o carte a sa. El a atacat, in principal, trei probleme: folosirea ostiei la Euharistie, Sabatul si Casatoria Preotilor. In anul 1054, el a fost obligat sa-si renege cartea si, in fata imparatului si a legatilor papali, sa o arunce in foc. Mai tarziu insa, el isi va relua atitudinea de aparare a credintei.

Manastirea Studion

Din punct de vedere al vietii intelectuale de aici, Manastirea Studion s-a facut cunoscuta prin celebra ei Scoala de Caligrafie, intemeiata de catre Sfantul Teodor Studitul. Aceasta mare lavra constantinopolitana a adapostit atat un vestit scriptorium (centru de copiere si decorare a manuscriselor), in secolele VIII-IX, cat si un adevarat focar al imnografiei bizantine, intre secolele VIII-XI. Arta manuscriselor a fost practicata cu minutiozitate: o parte dintre operele scrise in Manastirea Studion se pastreaza astazi in Venetia, Vatican si Moscova (ex. Psaltirea lui Chludov). In perioada secolelor VIII-XI, Manastirea Studion a fost centrul poeziei religioase bizantine; un insemnat numar de imne si cantari se mai folosesc si astazi in cultul ortodox. Pe langa Teodor Studitul si Nichita, manastirea a mai cunoscut si multi alti scriitori.

Manastirea Studion

Cei mai importanti oameni din Imperiul Bizantin, patriarhii si imparatii, s-au raportat cu multa dragoste fata de Manastirea Studion. Dintre calugarii studiti, trei au ajuns sa ocupe scaunul de Patriarh Ecumenic; de asemenea, tot trei este numarul imparatilor care si-au depus voturile monahale in aceasta manastire, cu putin timp inainte de moartea lor: Mihail al V-lea, Mihail al VII-lea si Isaac I Comnenul.

Manastirea Studion

In anul 1204, Manastirea Studion a fost daramata de catre cruciati, in Cruciada a Patra. Dupa aproape 100 de ani, abia in anul 1290 manastirea a fost complet restaurata. Pelerinii ce au vizitat orasul Constantinopol, in perioada secolelor XIII-XIV, fac minunate descrieri ale acesteia.

Pelerinii rusi Antonie (1200) si Stefan (1350) au ramas surprinsi de dimensiunile manastirii. Ei spun ca Manastirea Studion, la slujbele acesteia, putea sa cuprinda un numar de 700 de calugari. Cea mai mare parte a manastirii va fi distrusa din nou, de asta data de catre turci, odata cu Cucerirea Constantinopolului, din anul 1453.

Manastirea Studion

Singura parte a Manastirii Studion, care a supravietuit pana in secolul al XX-lea, este Catedrala Sfantul Ioan Botezatorul, fiind probabil si cea mai veche biserica din Istambul. Biserica, construita in secolul al V-lea, de forma unei basilici cu trei nave, avea galerii laterale si era acoperita cu un acoperis din lemn.

In timpul sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512) el a fost transformat in moschee. In anul 1486, Imrahor Ilyas Bey a transformata basilica in moschee. Turcii numesc locul cu denumirea de "Imrahor Camii", "Moscheea Emir Akhor" sau "Imrachor-Dschamissi" (literal, aceasta inseamna "staulul stapanului"). Structura antica a bisericii a avut mult de suferit de pe urma incendiilor din 1784 si 1920. Cutrmurul din anul 1894 a avut si el de spus un cuvant, iar in anul 1908, acoperisul acesteia se va prabusi.

Manastirea Studion

Dupa cutremur, un grup de maestri bizantini rusi, condusi de catre Fyodor Uspensky, a deschis, pe teritoriul Manastirii Studion, Institutul Rus de Arheologie. Activitatea acestuia va fi stopata de izbucnirea Revolutiei Ruse, din anul 1917. In urmatoarele decenii, ruinele vechii Manastiri Studion au fost imputinate de catre localnici, care au folosit piatra in locuintele proprii. Doar minunatul mozaic al podelei, din secolul al XIII-lea, mai se pastreaza, insa si el doar partial; pe zi ce trece, mozaicul se imputineaza si el.

Manastirea Studion

Astazi, manastirea mai traieste doar in inima crestinilor de pretutindeni. Ruinele manastirii se pot vedea la mica distanta de Marea Marmara - Propontis, in acea regiune a orasului Constantinopol numita Psamathia, iar astazi Koca Mustafa Pasa.

Manastirea Studion si Sfantul Teodor Studitul

Prin reorganizarea vietii monahale, prin lupta sa neinfricata impotriva iconoclasmului si a secularizarii Bisericii, Sfantul Teodor Studitul sta alaturi de marii luptatori ai Ortodoxiei: Sfantul Maxim Marturisitorul si Sfantul Ioan Damaschin.

Nascut la anul 749, dintr-o familie nobila, de inalti dregatori imperiali, a primit, de la bun inceput o educatie aleasa, fiind instruit in gramatica, retorica, dialectica, filosofie si teologie. In viata monahala a intrat sub influenta unchiului sau dinspre mama, staretul Iosif care, sosit in capitala odata cu incetarea primei perioade iconoclaste, in anul 780, a determinat intreaga sa familie sa intre in manastire, dupa ce si-au slobozit robii, iar o parte din avere au impartit-o saracilor.

Manastirea Studion

Stabilindu-se apoi la o ferma pe care o posedau in Bitinia, in satul Sacudienilor, au transformat-o in centru monastic, sub staretia lui Platon. Acolo, prin asceza, Teodor a capatat o vointa de fier si un puternic caracter, aratandu-si totodata si calitatile sale administrative. De aceea Platon, bolnav fiind, s-a retras din staretie in favoarea lui Teodor in anul 794, dupa ce fusese hirotonit preot in 787 sau 788.

In curand (796), pentru energica sa opozitie fata de cea de-a doua casatorie a imparatului Constantin VI Porfirogenetul (780-797) si fata de atitudinea toleranta a patriarhului Tarasie (784- 806) in scandalul provocat, Teodor a fost exilat la Tesalonic.

Manastirea Studion

Se intoarce insa triumfator la Constantinopol in 797, dupa alungarea lui Constantin VI. Imparateasa Irina (797-802) ii pune la dispozitie lui si prietenilor sai Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, cunoscuta sub numele "Studion". In ultimul timp ea ajunsese in paragina, mai ales de cand imparatul Constantin V Copronimul ii alungase de aici pe calugari. Insa, dupa stramutarea aici a monahilor de la Sakkoudion in frunte cu Teodor si Platon, Manastirea Studion a cunoscut o inflorire fara precedent, adapostind in curand o obste uriasa de aproximativ o mie de vietuitori.

Manastirea Studion

In catva timp, deoarece aceiasi Teodor si Platon, impreuna cu alti studiti s-au ridicat impotriva unui sinod din 809 convocat de patriarhul Nichifor (806-815), la cererea imparatului Nichifor I (802-811), la care s-a hotarat repunerea in dipticele Bisericii a excomunicatului imparat Constantin al Vl-lea, marele egumen a fost exilat pentru a doua oara, intre anii 809-811. Este rechemat de catre imparatul Mihail (811-813) si se intoarce la Studion in 811.

Insa foarte curand, cu domnia lui Leon V Armeanul (813-820), incepe cea de-a doua perioada iconoclasta si o data cu aceasta un al treilea si cel mai dureros exil pentru Teodor, elocvent aparator al cultului icoanelor.

Manastirea Studion

Inchis si schingiuit, era purtat din cetate in cetate prin Asia Mica, mai intai la vfetopa, apoi la Bonita, iar in cele din urma la Smirna, unde a ramas pana in 820. Tot acum a fost surghiunit si patriarhul Nichifor Marturisitorul, care se aliase cu Teodor in lupta pentru apararea icoanelor. Din exil, marele egumen continua sa mangaie si sa intareasca pe fratii sai iconofili prin cuvantari, scrisori, indemnuri pentru dreapta credinta si lucrari teologice, care cuprind si apeluri catre papa Pascal I (817-824).

 Manastirea Studion     Manastirea Studion

Revenit din exil sub imparatul mai tolerant Mihail II Balbos (820-829), Teodor si fratii sai de pribegie insista un timp la curte pentru reinstaurarea cultului icoanelor. Fiind prea putin ascultat, si deoarece manastirea Studion fusese ocupata de alti calugari, Teodor paraseste Constantinopolul in anul 823, stabilindu-se cu soborul in Manastirea Sfantul Trifon din peninsula Akritas, infata Constantinopolului.

Manastirea Studion

S-a stins din viata la 11 noiembrie 826, pe insula Principilor, in semiexil, insa dupa restabilirea cultului icoanelor, ramasitele sale pamantesti au fost aduse la Constantinopol de catre patriarhul Metodie (843-847) si imparateasa Teodora (842-856), la 26 ianuarie 844 si, impreuna cu ale fratelui sau Iosif, au fost depuse alaturi de mormantul lui Platon, la Manastirea Studion.

Catehezele Sfantului Teodor Studitul

Expunerea principiilor vietii calugaresti a Sfantului Teodor Studitul o gasim in discursurile sale catehetice, care erau ascultate de parinti si de frati de trei ori pe saptamana, dupa slujba utreniei. Din acestea ni s-au pastrat o suta treizeci si patru de cateheze, impartite si selectate mai tarziu in Micile Cateheze si Marile Cateheze.

Marile Cateheze in numar de 173 sunt ceva mai lungi si au ramas un timp inedite. Ele au fost intocmite inainte de anul 820, cuprinzand fapte petrecute in vremuri de liniste si sfaturi privind organizarea launtrica a obstei, indemnuri la implinirea in dragoste a indatoririlor calugarilor unii fata de altii, neuitand nici trebuintele gospodaresti.

 Manastirea Studion - Sfantul Teodor Studitul     Manastirea Studion - Sfantul Teodor Studitul

Micile Cateheze in numar de 136 sunt scrise dupa anul 820, in timpul prigoanei iconoclaste, la vreme de batranete, si cuprind invataturi despre dreapta credinta, despre cinstirea icoanelor, unitatea ortodoxiei, indemnuri la curaj si consecventa in prigoniri, si de aceea sunt mai concise, mai bine gandite, fiind in general citate mai des decat celelalte.

 

27 Iunie 2012

Vizualizari: 7383

Voteaza:

Manastirea Studion 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE