Manastirea Hagigadar
La iesirea din municipiul Suceava spre Falticeni exista un lacas de cult unde, spun majoritatea oamenilor, toate dorintele ti se implinesc. Acest locas este biserica Manastirii Hagigadar, cunoscuta si sub numele de Biserica Dorintelor.
Manastirea Hagigadar este un lacas de cult armenesc construit in anul 1512 in satul Bulai, comuna Moara - judetul Suceava. Manastirea se afla situata pe dreapta drumului ce leaga orasul Falticeni de Suceava, la o distanta de aproximativ 3 kilometri de municipiul Suceava.
Manastirea se afla pe culmea unui deal cunoscut sub numele de "Dealul lui Bulai" special parca inaltat pentru a gazdui lacasul sfint. Panta este inclinata si accesul este posibil numai pe jos, insa acest lucru nu ii impiedica pe oameni sa urce drumul in genunchi, pana la poarta.
Din cand in cand se opresc si se roaga, aprind o luminare, se odihnesc si apoi pornesc mai departe. Tot in genunchi intra pe poarta si continua sa mearga in acest fel in jurul bisericii. Ca sa li se implineasca dorintele, oamenii inconjoara biserica de 3 ori, rugandu-se la fiecare din cele patru colturi.
|
|
Nu se stie de unde provine mersul in genunchi cert este ca dealul trebuie urcat numai in genunchi si ca biserica trebuie sa fie inconjurata, tot in genunchi, de trei ori. Si tot important este ca majoritatea crestinilor urca la manastire iar dorintele le sunt implinite. Dupa ce isi vad implinite dorintele, oamenii revin sa se roage din nou la manastire si sa multumeasca.
Drumul catre acest vechi lacas de cult trebuie parcurs in tacere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, pana acolo sus, la zidurile bisericii, e bine sa nu rostesti nici un cuvant,daca vrei ca dorinta sa-ti fie ascultata. Aici vin si se roaga oameni din toata tara.
|
|
Se spune ca versantul dinspre rasarit ar fi erodat de genunchii milioanelor de credinciosi care l-au tot urcat ani de-a randul. Apoi oamenii se intorc acasa pe cealalta poarta a manastirii - una mare si larga - coborand impreuna drumul pietruit. Dupa lungul si istovitorul canon, chipurile lor devin senine si fericite.
Numele acestui locas de cult poate fi explicat astfel: hagiu (dorinta) si gadarel (a implini), din limba armeana, adica Manastirea Dorintelor. Dupa trecerea atator veacuri, pelerinii de la Hagigadar pastreaza aceeasi speranta si credinta in suflete.
|
|
Manastirea Hagigadar a fost construita in secolul al XVI-lea de catre doi frati, negustori armeni. Dupa o inscriptie incastrata intr-unul din ziduri, ctitorul ar fi fost Asdvadzadur Bogdan Donavachian, un bogat negustor armean, intre anii 1512-1513 in vremea domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517).
Legenda manastirii Hagogadar spune ca un renumit negustor de vite armean, pe numele sau Bogdan Donavachian, pe cand conducea o caravana de vite in drumul sau spre Budaesta, si-a oprit turmele pe culmea dealului Bulai, hotarand sa innopteze langa bisericuta de pe culme.
Negustorul a urcat la paraclis si s-a rugat mult. In acea noapte, a auzit ingerii cantand si i-a aparut in vis Maica Domnului, care i-a spus: "Va binecuvantez sa va izbuteasca negotul, si familiile voastre sa traiasca in bunastare. Dar daca va fi asa, va cer ca atunci cand va veti intoarce pe locul acesta sa ridicati o manastire cu hramul Adormirea Maicii Domnului".
Si afacerile au mers mai bine decat oricand. Intorcandu-se de la Budapesta, fratii Donavakian au ingenuncheat iarasi pe colina binecuvantata, construind aici, cu post si rugaciune, o manastire din piatra, fortificata, pe care au numit-o Hagigadar.
In vremurile stapanirii austriece, Manastirea Hagigadar a fost cunoscuta sub numele de "Metocul armenesc" de maici, cu toate ca aici nu au fost niciodata calugarite in sensul propriu al cuvantului, ci numai niste femei retrase din lume, care duceau o viata austera.
|
|
Biserica manastirii a fost reparata in mai multe randuri, cea mai importanta facandu-se in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand la 4 august 1863 s-a sarbatorit jubileul de 350 de ani de la intemeierea acestui asezamant.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica are o forma dreptunghiulara cu altar spre rasarit asa cumn este la toate bisericile armenesti. Turla este octogonala si zvelta asemanatoare cu cea de la Manastirea Dragomirna. Pridvorul bisericii are o cornisa triunghiulara cu cate doua ferestre de fiecare parte a usii.
|
|
Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost largit. Boltirile naosului si pronaosului sunt realizate in stil moldovenesc. Fosta manastire de maici, Manastirea Hagigadar a fost si locul de resedinta al episcopilor armeni.
Biserica este de mult timp inchisa. Doar joia si vinerea, cate o ora pe zi, preotul armean vine de la Suceava, o deschide si oficiaza slujba de sfintire a apei. Armenii vin odata pe an la manastire, dar crestinii ortodocsi vin in fiecare zi, dar mai ales joi si vineri, cand preotul face slujba de sfintirea apei.
Majoritatea credinciosilor n-au vazut vreodata biserica pe dinauntru si nimanui nu-i pasa ca e un lacas de inchinaciune al armenilor, de vreme ce armenii sunt tot ortodocsi, ca si ei.
Curtea manastirii este arhiplina mai ales de Sarbatoarea Maicii Domnului, una din cele patru sarbatori crestine inchinate Fecioarei Maria, care este cel mai important moment al armenilor - Hramul Sfintei Maria. Specificul acestui cult este faptul ca hramul este intotdeauna duminica, indiferent in ce zi a saptaminii cade ziua de 15 august.
Manastirea Hagigadar este inconjurata de ziduri de incinta nu foarte inalte. Exista nu mai putin de sase porti de iesire din incinta. In interior pe langa biserica, se afla o trapeza, un grup sanitar, o fantana cu roata acoperita, o troita si o clopotnita amenajata intre doua trunchiuri de copac.
De asemenea, exista doua morminte armenesti. Unul dintre ele are o piatra funerara din marmura alba pe care se afla o inscriptie cu caractere armenesti. Pe aceasta placa de marmura pelerinii au pus sute de monede pentru indeplinirea de dorinte. Cel de-al doilea mormant este al protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970) si al sotiei sale, prezbitera Araxi Mandalian (1899-1979).
Manastirea Hagigadar a suferit in anul 1993 consecintele unui incendiu neasteptat provocat de un fulger.
Intre anii 2005-2007 a fost pietruit drumul de acces la Manastirea Hagigadar, fantana din incinta si trapeza cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Tot prin bunavointa acestei familii, s-au efectuat unele reparatii la turla bisericii.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.