Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita Mareste imaginea.

Manastirea Moldovita, inaltata de Petru Rares in anul 1532 si zugravita in 1537, este o ctitorie noua pe locul - sau, mai precis, in apropierea - alteia mai vechi, ruinate. Despre data la care a fost ridicata prima constructie, nu stim nimic precis. In schimb, sunt stiri mai certe legate de construirea monumentului din piatra la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, ale carui ruine se mai vad astazi.

Manastirea Moldovita - scurt istoric

Ca certitudine avem faptul ca, in anul 1410, Manastirea Moldovita exista, deoarece Alexandru cel Bun ii intregeste domeniul, numind-o "cea nou zidita". La vremea aceea construirea manastirii la poalele muntilor dintre Moldova si Transilvania, trebuie sa fi avut drept scop si supravegherea respectivei zone de frontiera, in documentul din anul 1411, prin care se stabileste hotarul satului Moldovita, este pomenit un parau al "cetatii", iar cercetatorii au aflat, nu departe de manastire, urme de zidarie si o camasa de zale, ce atesta existenta in aceasta zona a unei fortificatii.

Manastirea Moldovita

In legatura cu acest rol de straja al manastirii, s-a pastrat de altfel si o traditie locala, dupa care staretul era si capetenia unei organizatii cu caracter militar, in care intrau toate satele de razesi de pe valea raului. Nu se stie inca cat de mult corespunde aceasta legenda realitatii din acea vreme.

Nu departe de raul Ciumarnei, unde se aflase candva vechea bisericuta de lemn, se mai vad si azi ruinele celei mai vechi biserici de piatra de la Moldovita, construita in primii ani ai secolului al XV-lea. Adapostita altadata spre nord-vest, de inaltimi pietroase, impadurite, ea s-a distrus, se pare, din pricina unor alunecari de teren, la inceputul veacului al XVI-lea.

Manastirea Moldovita

Pe dealurile invecinate se mai pot urmari fragmentele unei conducte care aducea apa la manastire. Zidurile ruinate, pe jumatate acoperite de moloz, lasa sa se citeasca planul originar al bisericii, in forma de trefla, asemanator cu acela al unui alt monument vechi al Moldovei, .

Acum mai bine de o jumatate de veac, biserica, mai putin ruinata, pastra inca urmele unei cupole centrale, inaltata pe naos. In planul ei actual apare o incapere a mormintelor, care pare a fi un adaos. Urme de pictura inca vizibile, pastrate in glaful ferestrelor, lasa sa se vada ca ea era aplicata pe un strat de mortar, intr-un mod deosebit fata de acela existent la monumentele din vremea . Putinele fragmente aflate in moloz se aseamana cu acelea gasite recent in sapaturile din santul de aparare al cetatii Suceava. Ele dateaza din epoca lui Alexandru cel Bun.

Manastirea Moldovita

In anul 1532, in timpul domniei lui , vechiul monument a fost parasit si s-a inceput construirea unei noi manastiri. Piatra a fost adusa din valea raului Moldovita sau sparta din coasta muntelui de la Vama, nu departe de manastire. In jurul bisericii a fost inaltat apoi zidul de incinta, care i-a dat ansamblului aspectul unei mici fortarete. Inchizand un patrulater cu laturile de 40 de metri, gros de 1,20 metri si inalt de 6 metri, acest zid se mai pastreaza doar pe trei laturi, spre sud fiind in parte daramat sau inglobat in constructiile ulterioare.

Manastirea Moldovita - odihnitoarea arhitectura a moldovenilor

Staretia de pe latura opusa a suferit modificari importante, atat ca dispozitie interioara cat si ca exterior, fapt care a determinat pe restauratorii actuali s-o lase in forma ei din secolele XVIII-XIX. Pe latura de nord, in vecinatatea clisiarnitei, se pastreaza temeliile vechilor chilii. Pe latura de est a incintei, cea mai usor accesibila, situata din vechime pe drumul principal, se inalta trei turnuri masive.

Manastirea Moldovita

In centru se afla turnul de deasupra gangului portii, cu cele doua etaje ale sale. Incaperea de la etajul intai, boltita in semicilindru, este slab luminata de doua ferestre inguste dispuse in ax. Ea servea drept locuinta strajilor care vegheau altadata linistea si securitatea manastirii. Al doilea etaj, acoperit cu o calota sustinuta pe trompe, era destinat apararii propriu-zise. Cele trei ferestre circulare, dispuse astfel incat sa permita vederea pe trei laturi, erau destinate apararii cu archebuze.

Pe latura de est, o usa ingusta dadea spre un balcon de lemn din care s-au pastrat doar puternicele console de piatra. O scara in spirala, adapostita intr-un mic turn circular, situat pe latura dinspre curte a turnului portii, ducea la aceste doua incaperi. Arcadele bogat decorate cu rozete si motive vegetale, sculptate in piatra, amintesc indeaproape de ornamentatia intalnita in alte manastiri: , Manastirea Solea si , datand de la inceputul secolului al XVII-lea.

Manastirea Moldovita - Nasterea Domnului          Manastirea Moldovita - Fragment din Nasterea Domnului

Consolele in franghie impletita se leaga de asemenea direct de sculptura acestor monumente. Prea putin cercetata inca sub raportul originii ei, aceasta ornamentatie sculptata este noua pentru Moldova, fiind introdusa abia in primii ani ai secolului al XVII-lea, cand s-au facut si la Moldovita unele refaceri si adaosuri, in timpul egumeniei lui Efrem (1609-1614).

In colturile incintei, pe aceeasi latura, se inalta la sud-est turnul masiv al clopotelor, iar la nord-est un turn circular, cu doua incaperi suprapuse, despartite printr-o podina de lemn. Cercetarile facute cu prilejul restaurarilor recente au dat la iveala unele resturi de constructie si in colturile de sud-vest si nord-vest, indicand prezenta unor turnuri si pe aceasta latura. Ele au fost desfiintate probabil cu ocazia refacerilor si adaosurilor din secolul al XVIII-lea.

Manastirea Moldovita - Sfanta Treime si Sfinti Profeti

In incinta, se inalta biserica. Incercand sa descifram treptat structura acestui monument de plan treflat, se desprind o serie de note proprii constructiilor anterioare, bazate pe traditia mai indepartata a Bizantului care a rodit original in Moldova. Proportiile lui sunt insa mult sporite fata de marea majoritate a constructiilor dinainte, ceea ce constituie o particularitate a bisericilor din vremea lui Rares. Lungimea totala a bisericii este de 32,80 metri, iar largimea ei de 8,50 metri.

Continuand conceptia constructiva deplin cristalizata de artistii vremii de stralucire a lui Stefan cel Mare, mesterii lui Rares au desavarsit unele elemente, cum este de pilda pronaosul, foarte spatios si pridvorul deschis, care da monumentului o sveltete deosebita prin arcadele sale inalte. In genere, linia zidurilor, proportia turlelor in raport cu zidurile si cu intreaga suprafata a bisericii, tind spre inaltime.

Manastirea Moldovita - Pogorarea la Iad          Manastirea Moldovita - <a href='/maica-domnului/69098-preacinstirea-maicii-domnului' _fcksavedurl='/maica-domnului/69098-preacinstirea-maicii-domnului' title='Preacinstirea Maicii Domnului' class='linking auto'>Preacinstirea Maicii Domnului</a>

Incadrarea si ordonarea picturilor exterioare, mai ales pe abside, sporesc simtitor aceasta impresie. Sirul de firide inaltate de-a lungul absidelor ca si ocnitele marunte dispuse sub cornise si pe cilindrul turlei, constituie inca o trasatura comuna cu monumentele din vremea . Golurile ferestrelor marcheaza prin inaltimea lor, mai ales la pronaos, zveltetea peretilor si aduc prin forma si decoratie ceva din atmosfera catedralelor gotice.

Manastirea Moldovita se incadreaza, prin particularitatile arhitecturii ei, grupului important de manastiri: , Biserica Sfantul Dumitru din Suceava si , inaltate in rastimp de cativa ani. Asemanarea dintre ele poate duce la presupunerea ca au fost gandite si realizate de aceeasi echipa de constructori.

 Manastirea Moldovita - <a href='/acatiste/67053-acatistul-acoperamantului-maicii-domnului' _fcksavedurl='/acatiste/67053-acatistul-acoperamantului-maicii-domnului' title='Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului' class='linking auto'>Acoperamantul Maicii Domnului</a>          Manastirea Moldovita - Duminica Ortodoxiei

Mesterii transilvaneni folositi la Manastirea Moldovita au cioplit blocurile de piatra vizibile la colturile cladirii, la contraforti si la soclu. Tot ei au fasonat chenarele ferestrelor si ale usilor, taiate in arc frant, cu nervuri si rozete in trifoi, purtand semnele stilului gotic tarziu, transilvanean. Aceiasi mesteri au sapat in piatra pisania, pusa pe fatada de sud a intrarii in pridvor, in care se aminteste data de 8 septembrie 1532, cand a fost incheiata constructia si anul pictarii bisericii, 1537.

Ca si celelalte monumente contemporane, mesterul pietrar a scris "pisania" in piatra, decupand cu o linie sigura literele cirilice, in spiritul artei gotice. O mica cornisa, intocmai si pe marginile laterale, sprijinita pe scuturi cu rolul unor mici console, incadreaza randurile inscriptiei. De sub arcadele inalte, usor frante, ale pridvorului acoperit cu trei bolti in cruce, rezultate din intersectia a doi cilindri, spatiul apare inca si mai cuprinzator.

 Manastirea Moldovita

Distributia interioara a bisericii este cea obisnuita, incluzand un pronaos spatios, aproape patrat, urmat de camera mormintelor sau gropnita (o incapere ingusta, joasa si intunecoasa) si apoi naosul, care repeta proportiile pronaosului, prelungindu-se pe laturi cu cele doua abside de nord si de sud, iar la est cu incaperea semicirculara, mai adincita a altarului.

Manastirea Moldovita

Intrarea principala din pridvor in pronaos se face printr-un portal impunator, taiat in arc frant, cu numeroase muluri gotice, avand bazele sculptate, dispuse intr-un plan inclinat. Timpanul, format in partea de sus a ancadramentului, este decorat cu o frumoasa pictura reprezentand pe Maica Domnului cu Iisus copil. In pronaos se remarca frumusetea cu care a fost conceputa bolta. Asezata la o inaltime potrivita, fara a stirbi din zveltetea peretilor si a golurilor ferestrelor, ea aminteste indeaproape sistemul de boltire folosit frecvent in vremea .

 Manastirea Moldovita - pridvorul

Patru arce mari, sprijinite pe console, incadreaza spatiul central in care se inscrie o calota sferica, asezata pe un plan patrat, prin mijlocirea unor triunghiuri sferice (pandantivi). Spre deosebire de alte bolti moldovenesti, in acest caz, in locul celor patru arce suprapuse, dispuse in diagonala, care suprainaltau calota, s-a folosit un sistem de opt arce intretaiate, a caror grosime vizibila este mult redusa.

Prin finetea lor ele dau o eleganta deosebita boltii, care apare ca o piatra pretioasa, reflectand lumina pe fiecare dintre spatiile create intre arce. Elementele decorative pictate si figurile din cele saisprezece triunghiuri, contribuie de asemenea la sublinierea liniilor elegante si usoare ale acestei bolti. Ferestrele pronaosului, cate doua pe laturile de nord si de sud, pastreaza aceeasi taietura in arc frant. Ele sunt despartite pe toata inaltimea prin colonete mediare.

 Manastirea Moldovita - Judecata de Apoi

Impresia de spatiu este si mai puternica in contrast cu a doua camera, ingusta si joasa, boltita in semicilindru, servind drept gropnita. De aci, printr-o usa scunda din coltul de nord, pe o scara in spirala, pe jumatate scobita in grosimea zidului, se patrunde intr-o mica tainita, ce servea de ascunzatoare, in zilele de restriste ale navalirilor turcesti si tataresti, obiectele de pret ale manastirii erau ascunse aci, in firide adancite in pereti, inchise altadata cu canaturi de lemn.

Pe latura de nord a gropnitei, sub un baldachin construit din caramida tencuita, sustinut pe colonete de piatra, se afla mormantul episcopului Radautilor, Efrem, fost egumen al Moldovitei, ingropat aici in anul 1619. Ferestrele gropnitei si ale absidelor sunt scunde si inguste, incadrate de chenare dreptunghiulare, cu profile gotice incrucisate in partea de sus, decorate cu mici scuturi.

 Manastirea Moldovita - cantarirea faptelor omului, unde putinatatea faptelor bune atarna mai greu decat multimea faptelor rele          Manastirea Moldovita - Tronul Etimasiei

Usile interioare - dintre pronaos si gropnita si cea spre naos - au cadre dreptunghiulare, cu profile gotice mai simple. Cornisa cu profil clasic asezata deasupra primei usi marcheaza patrunderea elementelor de Renastere si in sculptura moldoveneasca. Naosul, de aceleasi proportii ca si pronaosul, este acoperit cu o bolta moldoveneasca, al carui sistem de sustinere repeta formele mai vechi.

Patru arce mari sprijinite pe console de piatra reduc spatiul dreptunghiular la un patrat, peste care se inalta prin patru pandantivi un prim cilindru; din zidaria acestuia se desprinde apoi un al doilea rand de patru arce, mai mici, dispuse in diagonala fata de cele inferioare. Acest sistem de arce intretaiate, asezate in doua etaje, contribuie la inaltarea intregii turle.

 Manastirea Moldovita - Tronul Etimasiei

In exterior, pe laturile de nord si de sud, au fost inltati pana la nivelul boltilor, cate doi contraforti puternici. Ei joaca rolul unor proptele imense, care echilibreaza impingerile arcelor mari, transversale. Absidele laterale si absida altarului sunt boltite in semi-calota. Acoperisul de sita, cu pante repezi si streasina lata, unduioasa, urmarind linia sinuoasa a absidelor, punand in valoare baza stelata a turlei, sporeste verticalitatea constructiei.

Actuala lui forma incearca sa reproduca pe aceea originara, asa cum se desprinde din imaginea monumentului in scena tabloului votiv.Cea de-a doua cladire importanta in ansamblul arhitectonic al Moldovitei este clisiarnita, folosita in trecut si ca locuinta domneasca sau episcopala. Ca si celelalte case de acest gen, existente in cadrul manastirilor Bistrita, Probota, Slatina si Sucevita, ea este una dintre putinele locuinte moldovenesti pastrate din secolele XVI-XVII. Data inaltarii ei (1610-1612) este precizata de pisania ce aminteste ca ctitor pe Efrem, egumenul de atunci al manastirii.

Manastirea Moldovita - Sfantul Doctor Cosma           Manastirea Moldovita - Sfantul Doctor Damian

Manastirea Moldovita - minunata fresca a unui moldovean

Pictura de la Manastirea Moldovita constituie pana astazi, impreuna cu aceea de la , cel mai pretios si fermecator ansamblu dintre monumentele lui Petru Rares. Executata la cinci ani dupa inaltarea constructiei, asa cum arata inscriptia zugravita deasupra intrarii din gropnita si pisania in piatra de la intrarea in biserica, pictura Manastirii Moldovita este opera unui mare artist din scoala de zugravi moldoveni formata in aceasta perioada.

 Manastirea Moldovita

Din punct de vedere al continutului de idei si al programului iconografic, pictura interioara a Moldovitei, repictata in veacul al XVII-le, culoare peste culoare, continua in linii mari traditia anterioara. In calota este Iisus Pantocratorul, inconjurat de prooroci si apostoli pe tambur, iar principalele scene din viata lui sunt zugravite in pandantivi.

Maica Domnului cu Iisus in brate troneaza in conca absidei principale, incadrata de doi ingeri si de Ioachim si Ana. Acestea sunt subiectele obisnuite in pictura bisericilor mai vechi cat si in acelea construite de Rares. Scena reprezentand pe Iisus pe cruce, incadrat de cei doi talhari si de soldati purtand bonete de moda italiana, in doua culori, desfasurata in conca absidei de nord a naosului, este impresionanta in primul rand prin amploarea compozitiei.

 Manastirea Moldovita - Maica Domnului

Portretele ctitorilor, Petru Rares impreuna cu doamna Elena si doi copii, de pe peretele de vest al naosului, vadesc prin expresia ochilor si tinuta lor calma si sobra, incercarea de a reda viata launtrica a personajelor, desi ele pastreaza caracterul unor portrete oficiale. Pictura din camera mormintelor, foarte afumata, a suferit si cele mai mari retusari.

In bolta si pe pereti, in scene mici, compartimentate, se reprezinta o parte din menolog, care se continua si in pronaos. Ultimul registru este ocupat de martiri. La est si in dreapta usii care da in naos, se gaseste o scena tratata mai amplu, reprezentand pe Iisus intre Maica Domnului si Ioan Botezatorul; deasupra usii de est, se vede Maica Domnului cu Iisus, iar deasupra usii de vest, Adormirea Maicii Domnului.

 Manastirea Moldovita - absida stanga

In pronaosul luminos, datorita celor patru mari ferestre laterale, domina din crestetul boltii portretul Maicii Domnului ca oranta, cu Iisus pe piept, cu bratele ridicate, inconjurata de ingeri si serafimi. In pandantivii mari sunt reprezentati, la pupitrul lor de lucru, marii poeti ai lumii bizantine: Cosma, Iosif, Teofan si Damaschin.

In partea de sus a peretilor si in timpane sunt redate cele sapte sinoade ecumenice, iar in restul suprafetei peretilor se desfasoara, in scene numeroase si marunte, vietile sfintilor. La stanga usii de vest se vede Maica Domnului in picioare, cu Isus pe piept, intre doi ingeri. Arhanghelul Gavril din aceasta scena pare un portret viu.

 Manastirea Moldovita - Sfant Cuvios          Manastirea Moldovita - Sfant Cuvios

Chipul Maicii Domnului, zugravit in exterior in timpanurile de deasupra intrarii, tinand cu duiosie in brate pe Iisus copil, cu obrazul lipit de al ei, este plin de expresivitate si se apropie mult de insusirile unui portret. Aceasta icoana este considerata drept una dintre cele mai frumoase din pictura Moldovitei.

Pe langa scenele legate de creatia lumii, a animalelor si a primilor oameni, pictura pridvorului reprezinta scena judecatii din urma, care se desfasoara pe intreg peretele de est, de o parte si de alta a intrarii. Pe fatada de miazazi a bisericii se desfasoara cele doua teme preferate ale zugravilor din vremea lui Petru Rares: acatistul Maicii Domnului si Arborele lui Iesei.

 Manastirea Moldovita - Sfanta Treime

Fara indoiala ca sculptura in lemn a cunoscut o mare dezvoltare in Moldova de nord, in tot cursul epocii feudale, dar din pricina lipsei de durabilitate a materialului operele pastrate sunt extrem de rare. Alaturi de si de , Manastirea Moldovita este unul dintre putinele monumente care mai detin ansambluri originale de mobilier sculptat, realizat indata dupa terminarea constructiei.

Jiltul domnesc, poate cea mai valoroasa opera moldoveneasca de acest gen, atrage dintr-o data atentia, detasandu-se de toate celelalte piese, in primul rand prin proportiile sale. El este mai lat si mult mai inalt ca de obicei, cu speteaza dezvoltata, arcuita in semicerc. Forma acestui jilt este cea cunoscuta in Moldova, asemanatoare cu jiltul lui Grigore Rosca de la sau cu acela aflat la .

 Manastirea Moldovita - Sfant Militar          Manastirea Moldovita - Sfant Militar

Mobilierul pastrat in Moldova din aceasta perioada atesta existenta a trei moduri deosebite de ornamentatie, folosite de multe ori in egala masura, chiar in decorarea aceleiasi piese. O astfel de imbinare este evidenta si pe mobilierul de la Manastirea Moldovita. Roata si rozeta, roza vanturilor, triunghiul, capriorii etc. sunt cel dintai grup de motive, folosite in sculptura acestei epoci. Ele apar pana azi in crestaturile populare.

Decoratia spetezei scaunului domnesc se incadreaza acestui grup. In colturile de jos apare insa crestata si stema Moldovei, in forma ei redusa, reprezentand bourul purtand o cruce sau o stea intre coarne. Ea este semnul distinctiv, precizand destinatia jiltului, rezervat exclusiv pentru domnitor. Cea de-a doua categorie de motive este formata din impletituri. Acestea sunt caracteristice decoratiei sculptate, mai ales in piatra, din Georgia si Armenia, de unde s-au raspandit in arta romanica a Europei apusene si in lumea slavo-bizantina a Peninsulei Balcanice. A treia si cea mai bogata grupa este formata de motivele vegetale.

 Manastirea Moldovita - tabloul votiv

In anul 1785, Manastirea Moldovita este desfiintata, si pana in anii 1932-1934, cand si-a reluat activitatea ca manastire de maici, a suferit numeroase deteriorari. Intre anii 1954-1960, Manastirea Moldovita a fost restaurata si innoita - acoperisul a fost refacut in intregime si i s-a marit sarpanta pentru protectia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidentia silueta impunatoare, fundatiile si soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile si chiliile au fost refacute.

Manastirea Moldovita - Catapeteasma

Manastirea Moldovita - <a href='/reportaj/72306-icoana-maicii-domnului-facatoare-de-minuni-din-manastirea-dalhauti-focsani' _fcksavedurl='/reportaj/72306-icoana-maicii-domnului-facatoare-de-minuni-din-manastirea-dalhauti-focsani' title='ICOANA MAICII DOMNULUI FACATOARE DE MINUNI din Manastirea Dalhauti - Focsani' class='linking auto'>Icoana Maicii Domnului</a>

Manastirea Moldovita - Rastignirea

Manastirea Moldovita - Casa Manastireasca

Manastirea Moldovita

12 Iunie 2012

Vizualizari: 34706

Voteaza:

Manastirea Moldovita 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE