Manastirea Rasca este o veche manastire ortodoxa, aflata la o distanta de aproximativ 15 kilometri de Falticeni, in comuna Rasca, judetul Suceava. Inca din vremea domnitorilor Bogdan si Petru Rares, Manastirea Rasca se dovedeste a fi un adevarat stalp de credinta si spiritualitate ortodoxa pentru aceasta regiune incarcata de istorie.

Manastirea Rasca

Manastirea Rasca a fost construita de domnitorul Petru Rares, in anul 1542. Spre deosebire de celelalte ctitorii bisericesti ale domitorului, aceasta nu are niste dimensiuni impresionante, are un plan foarte simplu, in forma de cruce, fara pridvor si fara gropnita (camera mormintelor).

Potrivit traditiei locale, aici vietuiau sihastri inca din secolul al XIV-lea. Toti nevoitorii de pe malurile raului Moldova s-au adunat la un loc, intemeind astfel o smerita comunitate monahala. Ei s-au asezat pe locul actualei localitati Bogdanesti, unde au si zidit o mica biserica, inchinata Sfantului Ioan Teologul. Domnitorul Bogdan I al Moldovei va rectitori biserica de lemn a sihastrilor moldoveni, ocazie cu care comunitatea monahala a primit numele de "Schitul Bogoslov" sau "Sihastria Bogdanestilor".

O parte din calugarii schitului vietuiau in obste, in vreme ce alta parte se nevoiau in retragere, in singuratate si in tacere, fie pe valea paraului Rasca, fie in adancul muntilor din apropiere. In vremea posturilor de peste an, mai toti calugarii din schit se retrageau in singuratate, in locuri ascunse din Muntii Plesu si Slatioru, undeva la zece kilometri mai sus de schit.

Manastirea Bogdanesti, cum mai era numita sihastria, a fost zidita de catre Bogdan I al Moldovei (1359-1365), in anul 1363, spre a sluji ca biserica domneasca pentru localitatea Baia. In vremea domnitorului Alexandru cel Bun, cat si sub domnia Sfantului Stefan cel Mare, manastirea s-a extins si mai mult, obstea crescand, iar cladirile inmultindu-se.

Intre anii 1512-1517, manastirea a fost innoita de catre Bogdan cel Orb, acesta ctitorind o noua biserica, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. Manastirea avea sa fie insa distrusa din temelie de catre tatari, in anii 1510 si 1512, si de catre turcii lui Soliman Magnificul, in anul 1538. Dupa distrugerea ei de catre turci, ea nu a mai putut fi reconstruita, pentru o vreme. 

Revenit pe tronul Moldovei in anul 1541, domnitorul moldovean Petru Rares (1527-1538; 1541-1546) la indemnul mitropolitului Grigorie Rosca, a mutat sihastria calugarilor moldoveni cu trei kilometri mai inspre munte.

Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Preasfintitului Macarie, dupa cum reiese dintr-o traducere tarzie a pisaniei manastirii, spre a zidi o noua biserica, in stilul obisnuit al epocii. In zidirea manastirii celei mari, intre anii 1542-1546, domnitorul si episcopul au fost ajutati si de logofetii Ioan si Teodor Bals.

Biserica centrala a manastirii era de dimensiuni modeste si avea hramul Sfantul Ierarh Nicolae. De jur-imprejur au fost construite ziduri fortificate cu creneluri si un turn, pentru a sluji la nevoie ca si cetate. Sfintirea manastirii a avut loc in data de 9 mai 1542, cu aceasta ocazie fiind aduse aici si Moastele Sfantului Nicolae. Dupa terminare, Manastirea Rasca a devenit metoc al Manastirii Probota.

In data de 11 iulie 1572, in urma unei lupte pierdute prin tradare, turcii si tatarii au invadat Moldova. La apropierea paganilor de Manastirea Rasca, calugarii au coborat clopotele din turn si le-au aruncat in lacul din curtea exterioara, spre a nu fi topite si transformate in gloante. In urma ravagiilor facute in manastire, de catre turci si tatari, aceasta a ramas pustie vreme de aproape 40 de ani.

Intre anii 1611-1617, marele vornic Costea Bacioc, impreuna cu sotia sa, Candachia, si cu fiica lor, Tudosca, prima sotie a domnitorului Vasile Lupu, isi va darui o foarte mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la Manastirea Rasca.

Vornicul Costea a aduagat vechii biserici, precum citim in pisania de deasupra intrarii sudice, un pridvor masiv, dubland astfel capacitatea interioara a acesteia. Incapere spatioasa, adaugata in partea vestica, este impartita in doua parti inegale si asimetrice de o arcada. Acest adaos nu intra in armonie cu restul bisericii, precum nici cu traditia ordonarii spatiilor bisericesti. Acest spatiu modifica planul de asamblu al bisericii, parand sa dispuna un pronaos dupa o camera a mormintelor, care comunica direct cu pronaosul, fara despartire, si prin care patrunde in biserica dintr-un pridvor lateral.

Pe peretele sudic al pridvorului, deasupra usii de intrare in biserica, a fost pusa o pisanie pe care scrie, cu caractere slavone, urmatoarele: "Cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh s-a inceput acest pridvor si cu staruinta s-a zidit in numele Sfantului Ierarh Nicolae, facatorul de minuni, cu zidirea si cu ordinul dumnealui Costea Bacioc, mare vornic al Tarii de Jos si cu principesa Candachia si s-a inceput a se zidi in zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghila voievod, la anul 1611 iunie 7 zile si cu voia lui Dumnezeu s-a savarsit in zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog sa vestiti toate."

Elementele de decor arhitectural sunt caracterizate de patrunderea formelor de influenta munteneasca si orientala, ca de exemplu: portalul de intrare, de pe latura de sud, cu arcada in dubla acolada, incadrata de baghete incrucisate si suprapusa de "spranceana" cu profile de tip renascentist.

Planul iconografic si compozitional pastreaza datele initiale mai cu seama in Sfantul Altar si in naos. Este remarcabila scena care infatiseaza tabloul votiv, familia domnitorului fiind condusa de Sfantul Ierarh Nicolae, spre a inchina biserica Mantuitorului, care binecuvinteaza.

Pictura exterioara a bisericii, pastrata mai ales pe partea de miaza-zi, semnata de Stamatello Kotronas din Zante, a fost lucrata in anul 1552. Cele mai de seama scene infatisate aici sunt Scara Raiului, Judecata de Apoi si Viata Sfantului Antonie.

In anul 1827, intregul ansamblu monahal de la Manastirea Rasca a fost supus unor reparatii ample, in urma acestora avand loc modificari importante ale aspectului manastirii. Astfel, a fost realizat acoperisurile cu bulb, de pe turnul portii si de pe cuhne, a fost daramat pridvorul, a fost inchisa intrarea in biserica, de pe latura de sud, fiind deschisa si amenajata intrarea de pe latura de vest, a fost repictata integra., peste pictura originala. 

In anul 1844, domnitorul Mihai Sturza il surghiuneste pe marele istoric Mihail Kogalniceanu la Manastirea Rasca. Aici, marele istoric a stat inchis vreme de sase luni, intr-o camera din turnul clopotnita.

Cei mai alesi sihastri ce s-au nevoit in vatra isihasta de la Manastirea Rasca sunt: schimonahul Iov Sihastrul (secol XV), schimonahul Iov Sihastrul (secol XVI), schimonahul Ioan Sihastrul (secolele XVI-XVII). Aici a vietuit si Sfantul Ioan de la Rasca si Secu, recent canonizat de Biserica Ortodoxa Romana; acesta a fost tuns in monahism, in anul 1630, de catre egumenul Agafton de la Rasca; in obstea de aici, el avea sa locuiasca vreme de 18 ani.

Teodor Danalache

• Manastiri din Republica Moldova
  Publicat in : Biserica in lume
• Schitul Soveja se pregateste pentru Uniunea Europeana
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Arbore
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: