Cum a murit Constantin Brancoveanu si copiii sai

Cum a murit Constantin Brancoveanu si copiii sai

Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata in 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brancoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:

Duminica 15 august de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier.

Iata cum s-a facut:

Inca de dimineata Sultanul Ahmed se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, in fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brancoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul la oarecare departare, un gade le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.

Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta:

"Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta."

La aceste cuvinte Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant. Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima; sarmanul copilas, vazand atata sange de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!

Copilasul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!"

In urma ucise si pe Brancoveanu.

O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura cand va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut ... Ma intreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias tanar tinerel, rostogolindu-se pe jos, langa capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului ... parea a-l imbratisa...

Gadele stropit de sangele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazandu-ma cu ochii inlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit...

Sfantul Teofilact al Bulgariei. Pentru milostenie

"Daca cineva nu voieste sa lucreze, atunci nici sa nu manance". Voi insa nu va opriti de a face bine unii altora. Sa nu-i socotiti ca pe niste vrajmasi pe cei nelucratori, si lenesi, ci sa-i sfatuiti ca pe niste frati, pentru ca sa se indeparteze si sa lase lenevirea, dar sa nu-i ocarati, nici sa-i infruntati, pentru ca-i veti milui(umili); ca cu acest chip sa se foloseasca de la voi trupeste si sufleteste. Caci cel ce sfatuieste pe fratele sau, nu publicariceste meteahna lui inaintea acelora, ci indeosebi luandu-l, il sfatuieste cu blandete frateasca si cu dragoste, cum sa se indrepteze. Sa se mahneasca crestinii si sa-i doara inima, nu pentru ca dau milostenie celor lenesi si nelucratori, ci pentru ca aceia calca legea lui Dumnezeu si sa planga pentru dansii ca pentru niste neputinciosi si bolnavi cu sufletul. Sa asculte cuvintele acestea aceia care nu mai dau milostenie celor nelucratori, ci ii si ocarasc si ii zburatoresc cu pietre. Ce faci omule? ... Pentru tine este sarac acela, adica pentru ca sa vindeci tu ranele sufletului, cu iubirea de oameni si cu milostenia ce o dai lui si tu-l alungi pe el cu pietre sau cu ocari de la casa ta? De cata nesimtire! De cata necunostinta este fapta de acest fel! Iar Domnul pacii sa va daruiasca Insusi pacea pururea intru toate. Caci acest lucru e tot ce se cauta, a avea crestinii pacea intru chipul(pe chip), incat a nu avea prilej de a se sminti despre nici o parte, de cuvant, nici de lucru, caci asa avand pace noi crestinii, vom indrepta pe cei lucratori lesne si fara greutate: caci nici un lucru nu ajuta atat noua spre a ispravi cele ce voim, si spre a indrepta pe frate, decat chipul si cuvantul cel pasnic si netulburat, incat a nu ne arata ca cercetam si infruntam cu vrajmasie pe fratii nostri cei ce gresesc. Domnul sa fie cu toti.