Mancaruri curate si necurate

Mancaruri curate si necurate Mareste imaginea.

Mancarea este unul dintre darurile pe care Dumnezeu le-a facut omului. Alimentele, deci, trebuie luate cu multumire, spre slava lui Dumnezeu, creatorul lor si al nostru, precum ne indeamna Sfantul Apostol Pavel, cand zice: "Ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti" (I Corinteni 10, 31).

La inceput, cand l-a creat pe om, Dumnezeu a spus: "Iata, v-am dat orice iarba, care face samanta si care este pe fata intregului pamant, si orice pom, care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra" (Facere 1, 29). Mai apoi, dupa incetarea potopului, cand Noe a iesit din corabia sa, Dumnezeu l-a binecuvantat si i-a spus: "Tot ce se misca si are viata sa va slujeasca de hrana: toate acestea vi le dau, ca si iarba verde" (Facere 9, 3).

Pornind de la cele doua cuvinte de mai sus, credem ca, pana la potop, oamenii nu au mancat carne, aceasta intrand in alimentatia lor abia dupa acest moment de mare intristare. Dupa iesirea din robia egipteana, poporul ales a primit noi porunci de la Dumnezeu, printre care si o noua ordine alimentara, privind animalele: acestea au fost impartite in animale curate si animale necurate. Precum vedem, in fiecare perioada a exista o alta raportare la hrana, specifica timpului respectiv.

Mantuitorul Iisus Hristos, in Evanghelia Sa, a desavarsit toate poruncile anterioare, care erau "umbra" si inchipuire a celor viitoare. In privinta mancarurilor, El spune: "Nu ceea ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om. (...) Nu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara? Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule" (Matei 15, 10-20).

La randul sau, Sfantul Apostol Pavel, ne arata ca mancarea este un lucru secundar, cu mult mai prejos decat darurile Duhului Sfant, zicand: "Nu mancarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu, ca nici daca vom manca, nu ne prisoseste, nici daca nu vom manca, nu ne lipseste" (I Corinteni 8, 8); "pentru ca imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie intru Duhul Sfant" (Romani 14, 17).

Legea Veche: Levitic (cap.11) si Deuteronom (cap.14)

Sursa necuratiei e in afara lucrurilor !

Dumnezeu a creat lumea "buna foarte", precum citim in cartea cea dintai: "Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si, iata, erau bune foarte" (Facere 1, 31). Pornind de la acest cuvant, socotim ca nici un lucru nu este rau, necurat sau lipsit de rost. Astfel, orice lucru pe care nu-l intelegem sau care ne pare a fi vatamator are cu siguranta un rost bine definit, ce asteapta sa fie descoperit.

Sursa necuratiei e in afara lucrurilor, caci Dumnezeu nu ar fi putut crea un lucru rau sau necurat. Spre a ne feri de invataturi gresite, care ar putea sa ne faca sa socotim "necurata" vreo faptura a lui Dumnezeu, Sfantul Apostol Pavel spune: "Stiu si sunt incredintat in Domnul Iisus ca nimic nu este intinat prin sine" (Romani 14, 14).

In perioada Vechiului Testament se facea o stricta deosebire intre animale, unele fiind socotite curate, iar altele necurate, din pricina idolatriei, a mentalitatii sociale si a nazuintelor morale. Impartirea de odinioara a animalelor, in curate si necurate, a fost savarsita, deci, nu atat dupa calitatea lor intrinseca, cat dupa o anumita componenta simbolica a fiecaruia dintre ele. Unele animale sunt simboluri ale curatiei si ale ascultarii, in vreme ce altele sunt intruchipari ale unor patimi.

Credem ca, atat in trupul omului, cat si in sufletul sau, se imprima cumva caracterele elementelor din care acesta se hraneste. Acest lucru se poate observa usor in trupul celor care mananca grasimi multe, beau alcool sau fumeaza. Alimentatia isi pune amprenta asupra trupului, dar si a sufletului. Putem spune ca i s-a dat omului o anumita puterea de a se (re)crea pe sine, folosindu-se de cele din jurul sau. Deci, in functie de hrana pe care o folosim, ne sporim sau ne pierdem puterile sufletesti. In acest sens poate fi inteles mai usor si postul.

Animalele necurate au mai avut un scop duhovnicesc, ele inchipuind neamurile pagane. Insa, dupa Inaltarea Domnului la cer si Pogorarea Duhului Sfant, nici un popor nu a mai fost socotit necurat si oprit de la cunoasterea lui Dumnezeu, pentru ca Mantuitorul Iisus Hristos, prin moartea Sa pe cruce, a ispasit pacatul intregului neam omenesc.

Sfantul Apostol Petru a avut o vedenie, pe cand era in Iope: "A vazut cerul deschis si coborandu-se ceva ca o fata mare de panza, legata in patru colturi, lasandu-se pe pamant. In ea erau toate dobitoacele cu patru picioare si taratoarele pamantului si pasarile cerului. Si glas a fost catre el: "Sculandu-te, Petre, junghie si mananca." Iar Petru a zis: "Nicidecum, Doamne, caci niciodata n-am mancat nimic spurcat si necurat." Si iarasi, a doua oara, a fost glas catre el: "Cele ce Dumnezeu a curatit, tu sa nu le numesti spurcate." Si aceasta s-a facut de trei ori si indata acel ceva s-a ridicat la cer." Imediat dupa aceasta, au venit la sine trimisii sutasului Corneliu, din Cezareea, care era pagan. Intrand in casa aceluia, Sfantul Petru a spus: "Voi stiti ca nu se cuvine unui barbat iudeu sa se uneasca sau sa se apropie de cel de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a aratat sa nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat. (...) Cu adevarat inteleg ca Dumnezeu nu este partinitor. Ci, in orice neam, cel ce se teme de El si face dreptate este primit de El" (Fapte 10, 9-20).

Impartirea de odinioara a animalelor a tinut strict de Legea descoperita lui Moise, iar aceasta din urma a fost "umbra lucrurilor viitoare", adica a Evangheliei lui Hristos. Odata cunoscand si traind Adevarul, nu mai avem de ce sa cautam umbra acestuia, care si-a implinit rolul de "calauza", precum ne indeamna Sfantul Apostol Pavel, zicand: "Legea ne-a fost calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta; iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza" (Galateni 3, 24-25).

Sinodul Apostolic din Ierusalim (anul 51) a hotarat care este dreapta raportare la cerintele Legii Vechi. In acest context, Sfintii Apostoli au hotarat ca Legea Veche este o sarcina nefolositoare si "un jug" prea greu de purtat (Fapte 15, 10), drept pentru care nu trebuie impusa crestinilor. Poruncile din Vechiul Testament, intre care se afla si cele privitoare la mancaruri, nu mai trebuie tinute de cei botezati in Hristos, dintre ele ramanand valabile doar urmatoarele: "Socotesc sa nu tulburam pe cei ce, dintre neamuri, se intorc la Dumnezeu, ci sa le scriem sa se fereasca de intinarile idolilor si de desfrau si de (animale) sugrumate si de sange" (Fapte 15, 19-20).

Ce anume il intineaza (spurca) pe om ?

Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, a spus: "Nu ceea ce intra in gura il spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea il spurca pe om. (...) Tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara, iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea il spurca pe om, caci din inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase si hule. Acestea sunt care il spurca pe om" (Matei 15, 10-20).

"Nu este nimic din afara de om care, intrand in el, sa poata sa-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care il spurca. De are cineva urechi de auzit sa auda. (...) Nu intelegeti, oare, ca tot ce intra in om, din afara, nu poate sa-l spurce? Ca nu intra in inima lui, ci in pantece, si iese afara, pe calea sa, bucatele fiind toate curate. Dar zicea ca ceea ce iese din om, aceea il spurca pe om, caci dinauntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile, adulterul, lacomiile, vicleniile, inselaciunea, nerusinarea, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea. Toate aceste rele ies dinauntru si il spurca pe om" (Marcu 7, 14-23).

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

Pe aceeaşi temă

25 Februarie 2013

Vizualizari: 15818

Voteaza:

Mancaruri curate si necurate 5.00 / 5 din 8 voturi. 8 review utilizatori.

Comentarii (8)

  • elena lilianaPostat la 2016-05-19 09:43

    F bun articol ca toate semnate de senior Teodor Danalache...ce-a zis Dumnezeu trebuie respectat.multumesc pentru articol !

  • Postat la 2013-02-26 11:25

    Se omit multe lucruri. in primul rand Biblia contine reguli alimentare pentru o zona in care climatul este dificil. temperatura, umiditatea. De asemenea a se tine cont ca in vremurile acelea nu aveau frigidere, metode de pastrare indelungata a carnii, sau fructelor culese. Este o tema falsa cea a mancarii 'curate" si 'necurate'. sa inteleg ca acela care mananca un gratar de crocodil pacatuieste? sau cel ce mananca un sarpe? sa vorbim despre ce este pe la noi; porcul. porcul este declarat animal necurat dar cu toate astea este cel mai consumat animal de catre crestini. sa spun despre stiuca sau somn? sunt pesti rapitori si conform regulilor nu ar trebui sa fie mancati de om. Banuiesc ca avem o problema majora in ceia ce priveste etica. nu stiu de la cine a pornit problema, dar problema este vizibila si deraanjeaza. Mult succes in depistarea problemei reale

  • Vasa NastaPostat la 2013-02-25 17:44

    Va multumesc pentru continutul articolului ! Doamne ajuta-ne ! Amin.

  • adriana gheorghePostat la 2013-02-25 15:37

    Nu traim ca sa mancam,mancam ca sa traim.Doamne ajuta!

  • FULEA DanPostat la 2013-02-25 14:37

    Este un articol de apreciat ca aduce lumina pe o zona cu neclaritati si incertitudini. Chiar si ideea ca pana la Noe oamenii erau doar mancatori de vegetale este ceva interesant. Aceasta ar implica faptul ca vanatoarea nu era pana atunci o preocupare a omului.

  • jighir ionelPostat la 2013-02-25 09:56

    un articol foarte frumos si cu multe invataminte,va multumim

  • ion mirosanuPostat la 2013-02-25 08:52

    Ce articol frumos si ce asezamant social asterne omului formularea sa ! Discutii despre hrana omului sunt multe si au fost , si mai multe . Personal , consider ca , la fel ca tot ce este viu pe pamant , omul se hraneste , ciudat , se hraneste din ceea ce mananca , din ceea ce introduce inauntrul sau , in stomac . Nu am suficienta viziune spre a vizualiza in intregime ce se petrece , acolo , inauntrul sau dar pot sa ma gandesc ca tot ce introduce in stomac il hraneste si ma gandesc ca daca introduce otrava aceasta il hraneste si , deci , moare . Cred , ca si parintele , ca doar inima , adica Dumnezeu , ne scoate din belele , la un moment dat , ca noi , oricum , minte nu vom avea niciodata , suficienta ;

  • adelin smaduPostat la 2013-02-22 12:57

    Acum cand intram in perioada Triodului,perioada de curatire sufleteasca si trupeasca,ar trebui d-nule Teodor ,sa nu bateti si dvoastra moneda pe textul din Sfanta Scriptura cu textul de la Matei 15,10-20,text pa care stiti foarte bine ca il invoca ratacitii de la dreapta credinta,pentru a combate Postul de alimente.Aici Mantuitorul Hristos se refera la datina evreilor care nu mancau pana nu.si spalau mainile pana la coate,curatind astfel partea de dinafara a ,,paharelor,,,fiind ,unii dintre ei,in special fariseii ,,morminte varuite,,-Cred ca stiati si domnia voastra foarte bine aceste lucruri,dar probabil ca v-au scapat din vedere.Postul alimentar si renuntarea la cele ce ies din inima omului desfranarile,hotiile,uciderile,adulterul,lacomiile,vicleniile,inselaciunea,nerusinarea,ochiul pizmas,hula,trufia,usuratatea converg spre desprinderea de patimi sau descatusarea sufletului de planul vietii corupte pentru a ajunge la starea de nepatimire prin dobandirea virtutilor spre implinirea scopului vietii crestinului si anume dobandirea Duhului Sfant sau indumnezeirea dupa har.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE