Sociologia prostitutiei

Sociologia prostitutiei Mareste imaginea.

Prostitutia, din punct de vedere sociologic, este un tip de comportament care se distinge de altele prin folosirea corpului in scopuri comerciale, mai precis, prin decizia zilnica a unei persoane de a-si vinde corpul, ceea ce conduce la caderea din dreptul cel mai elementar al unei persoane, acela de a dispune liber de corpul propriu. Prostitutia asadar, face parte din categoria vanzarii propriului trup si ca atare se afla in vecinatatea imediata a sclavajului. Unii juristi au incadrat prostitutia in categoria acelor fenomene pe care Conventia europeana a drepturilor omului le incadreaza in ceea ce denumeste "dreptul persoanei de a dispune de corpul sau ". In realitate, prostitutia suspenda acest drept al persoanei, din clipa in care aceasta a decis sa-si vanda corpul, incat persoana nu mai dispune de corpul sau in mod liber, din clipa in care si-a vandut corpul (sexul), ceea ce trece dreptul de folosinta al propriului corp asupra unei alte persoane si anume a "cumparatorului", adica asupra proprietarului casei de toleranta care devine astfel si patronul trupurilor celor ce s-au vandut.

Intalnim aici acelasi paradox ca cel pe care Tonnies l-a prezentat in cadrul relatiei dintre muncitor si capitalist sau patron, doar ca aici in locul vanzarii fortei de munca este vandut trupul. Evidentiem si noi, dupa modelul lui Tonnies, cele trei momente ale unei asemenea relatii:

1) Vanzarea trupului

2) Folosirea trupului

3) Valorificarea trupului (adica a rezultatelor dobandite prin folosirea trupului)

In aceste trei momente ale relatiei, posesorul trupului (adica persoana care s-a decis pentru o astfel de vanzare ce reprezinta in fapt esenta prostitutiei) este liber doar in primul moment, adica numai atunci cand cu "libera vointa" (liber arbitru) a decis sa-si vanda trupul.

In momentul al doilea al relatiei, persoana devenita prostituata este numai cauza materiala (trupeasca) a relatiei, nu si cauza ei formala, caci ea nu-si decide nici partenerii, nici chiar pretul, nici ritmul folosirii trupului, si mai presus de toate, se foloseste neliber de trup, adica fara o implicare spirituala(sufleteasca), de vreme ce contractul o obliga sa se ofere oricui i-o cere (oricarui partener). Relatia este deci in afara vointei sale (morale) si in afara oricaror considerente de tip sufletesc (spiritual).Prin urmare, aici, persoana este ne-libera. Fenomenul al treilea, acela al valorificarii trupului, alienarea este totala caci persoana prostituata nu are nici un fel de control asupra valorificarii morale si material-financiare a trupului (ea nu poate influenta sub nici o forma acest proces.)

Prin urmare, actul prostitutiei nu este nici pe departe expresia liberei dispuneri de propriul corp ci mai degraba expresia unui drept suspendat. Prostitutia este tocmai suspendarea dreptului persoanei de a dispune de corpul sau. Acest tip de interdictie isi are prototipul in robia cea mai flagranta pe care o societate o poate provoca fiintei omenesti si anume sclavia. Numai sclavul este comparabil cu persoana prostituata, caci doar acesta nu are acces la libera folosinta (materiala si spirituala) a corpului sau. Singura relatia de sclavie este aceea in care altcineva dispune de propriul tau corp, de fiinta ta corporala. O alta mare eroare este una de natura juridica. Juristii clasifica ofensele la adresa persoanei in doua clase: mala in se (ceea ce este rau in sine insusi, adica in chip universal, fara particularizari de" spatiu si timp) si mala prohibita, (acele ofense socotite ilegale pentru ca legea le defineste ca atare). Intre ofensele clasificate in aceasta categorie specialistii oranduiesc jocurile de noroc, intrarea pe o proprietate straina si prostitutia.

Sociologia, insa, remarca aspectul elementar, dezvaluit deja in cele de mai sus, ca prostitutia este o relatie sociala care deposedeaza persoana de dreptul omenesc cel mai elementar si anume acela de a dispune liber de propriul corp, or acest aspect este un "rau in sine"," mala in se". Aici procedura juridica este intr-un decalaj cu efecte negative fata de stiinta societatii, adica fata de intelesul social real al fenomenului pe care il defineste, nemaivorbind de latura spirituala a fenomenului si prin aceasta crestina, prin care suntem preveniti asupra particularitatilor agravante ale pacatului desfraului: "Fugiti de desfranare! Orice pacat pe care-l va savarsi omul este in afara de trup. Cine se deda insa desfranarii pacatuieste in insusi trupul sau. Sau nu stiti ca trupul vostru e templu al Duhului Sfant, care este in voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu pret. Slaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in Duhul vostru care sunt ale lui Dumnezeu"(Corinteni, 6,18-20)

Mantuitorul ne invata prevenindu-ne, asupra alunecarii in desfrau prin simpla intentie: "Oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui" (Matei 5, 28).

Prin urmare, antropologia crestina si cea paulina in special demonstreaza ca prostitutia, ca desfrau, goleste trupul de Duhul Sfant, caci il preschimba din templu al Duhului Sfant si deci al inaltarii spirituale in Joc al caderii si al mortii in viata fiind, adica al decesului spiritual. Aceasta este grozavia antropologica a prostitutiei, ca provoaca decesul spiritual al persoanei, adica pierderea calitatii sale de fiinta spirituala, inzestrata cu liber arbitru (si deci cu autonomie morala). Intrucat suprima in persoana umana forta spirituala facand din ea casa desfraului si deci o casa a mortii, a sinuciderii spirituale, putem sesiza ca prostitutia inseamna si o decadere din posibilitatea pe care o are omul ca faptura creata, de a se manifesta ca fiinta spirituala. Acest prerogativ creational al omului in univers (care distinge pe om de animal) este tocmai ceea ce se pierde prin actul prostitutiei.

Prin urmare, prostitutia deposedeaza persoana umana si de exercitiul spiritului nu numai de dreptul de a dispune liber de corpul sau. Degradarea spirituala si corporala a persoanei umane ca urmare a prostitutiei este atestata si de primejdiile brusc intensificate in cazul prostituatelor. in unele tari europene, 25-30 % dintre prostituate prezinta testul ELISA pozitiv si se pare ca in viitor aceasta categorie de persoane va reprezenta principala cale de transmitere a bolii (31, 32) Prostitutia este, deci, un multiplicator al riscului in societate nu numai pentru prostituate ci si pentru restul membrilor societatii, caci, cum reiese din marturiile unei prostituate (care-si spune persoana de companie), o asemenea persoana are 30 de clienti permanenti, de regula peste 35 de ani, deci persoane casatorite. Daca tinem seama de riscul imbolnavirii cu SIDA care este de 30 de ori mai mare la o prostituata si de 70 de ori mai mare la un homosexual, comparativ cu o persoana normala (la care riscul infestarii cu HIV este de 1,08%), putem realiza gradul de amenintare sociala pe care-l aduce prostitutia asupra familiei si a societatii.

Daca admitem acesti parametri dezvaluiti de statistica imbolnavirilor de SIDA si de marturiile prostituatelor de lux cu privire la numarul de clienti permanenti (am exclus deci partenerii ocazionali care se adauga la acest numar), putem spune ca o persoana care ofera companie aduce un grad de risc asupra altor inca 60 de persoane. Prin urmare, ea trece asupra acestor persoane riscul sporit de 30 de ori al imbolnavirii cu SIDA. Deci, fiecare persoana prostituata trece acest coeficient de risc asupra celor inca 60 de persoane (soti si sotii), dintre care cate 30 (respectiv sotiile) fara de cea mai mica urma de consimtire. Prin urmare prostitutia atesta o neasteptata agravare a chestiunii morale si juridice intr-o societate, caci acorda dreptul privilegiat unei categorii de persoane de a provoca raul cel mai mare (condamnarea la moarte) unui numar foarte mare de fiinte nevinovate, cu desavarsire inocente (din categoria cea mai sfanta a semenilor nostri, mamele copiilor nostri, ca sotii ale noastre).

Legiferarea prostitutiei cu acest deznodamant de a cea un "drept" si o "libertate" de exterminare in cuprinsul societatii care, incredibil, este inselata, mintita de legiuitor care-i prezinta aceasta legiferare ca o dovada a libertatii si a civilizatiei. in realitate, cum sesizam, legiferarea prostitutiei face parte dintre parghiile semibarbariei, adica a decaderii unei societati pe scara umana de pe treapta civilizatiei, nicidecum asa cum in chip sofistic si necinstit ne-o spun avocatii ei (stranie decadenta a acestei corporatii a legistilor in epoca moderna), nici expresia libertatii, nici a civilizatiei.

Prostitutia nu numai ca nu reduce riscul imbolnavirii de SIDA (si alte boli), cum s-a spus, ci, dimpotriva il sporeste de 30 de ori asupra persoanei care ofera aceste servicii si prin aceasta este trecuta asupra altor 60 de persoane, dintre care, cate 30 fara a fi fost macar consultate ori prevenite in vreun fel.

Prostitutia se dovedeste, iata, a fi un adevarat flagel. Intrebati cele cate 30 de sotii si mame tarate in chip barbar sub securea acestui risc teribil de a fi ucise pentru libertatea de o clipa a mariei sale masculul (ce iresponsabilitate imbraca libertatea la barbatul modern!) daca sunt de acord cu legiferarea prostitutiei, inainte de a trece aceasta tragica si absurda lege a nimicirii sotiilor noastre si mame ale copiilor nostri prin Parlament.

Ca profesor, ca membru al comunitatii sociologice si al Comisiei de Bioetica a Patriarhiei Ortodoxe Romane, sunt dator sa dezvalui aceasta adevarata fata a chestiunii. Macar atat sa facem - cu gestul de acum 2000 de ani al procuratorului Pontiu Pilat - sa ne spalam pe maini.

Doamne, iarta si ocroteste neamul nostru romanesc de toate ispitele si patimile care tulbura viata noastra.

P.S. In SUA, prostitutia este interzisa in marea majoritate a statelor americane, cu exceptia a doua sau trei dintre ele, care excepteaza de la interdictie orasele care-si fac din industria placerilor una dintre sursele axiale de venituri. Dar ca sa ne imaginam ca in Romania impozitele pe placerile mijlocite de actul prostitutiei ar aduce venituri statului este fie comic, fie ticalos. Orice calcul de rentabilitate pune in cumpana castigurile cu costurile. Ori daca se face un calcul de risc se va dovedi usor ca prostitutia costa o societate cu mult disproportionat mai mult decat ar fi castigurile, indoielnice si acestea.

In realitate, cei ce castiga sunt patronii caselor de toleranta si deci ai trupurilor fiicelor si surorilor noastre impinse la disperarea tragicei si inconstientei decizii de a-si vinde trupul pentru a supravietui, de fapt a muri in viata fiind.

Ceea ce dobandesc nefericitele surori ale noastre este doar iluzia vietii fiindca actul prostitutiei aduce asupra-le riscul decesului spiritual si deopotriva pacatul teribil al omuciderii semenilor lor, caci cele 30 de sotii aduse in pragul riscului trec toate in raspunderea directa a fiecarei prostituate in parte care sarmanele, vor pleca din lume luand fara s-o stie macar asupra lor acest pacat greu al omuciderii.

Prof. univ. dr. Ilie Badescu

05 Iulie 2012

Vizualizari: 4369

Voteaza:

Sociologia prostitutiei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE