Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Inchisoarea si Memorialul din Sighet Mareste imaginea.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Inchisoarea Sighet si Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei constituie un punct de mare interes national, aici dandu-si viata nenumarati detinuti, in perioada comunismului. Sighetu Marmatiei este un municipiu din judetul Maramures, asezat in nord-vestul Transilvaniei, la mica distanta de granita cu Ucraina.

In istoria judetului, orasul a fost centrul cultural si economic, pana in perioada interbelica el fiind resedinta de judet. Orasul Sighetul Marmatiei, numit in trecut si "Sighetul Maramuresului", este atestat documentar in anul 1326, iar ca oras, in anul 1352. Incepand cu mijlocul secolului al XIV-lea, Sighetul devine un centru infloritor. In perioada interbelica, la Sighet apar peste 20 de ziare. Desfiintarea judetului Maramures, avand resedinta la Sighet, in anul 1950, duce la transformarea orasului intr-o localitate secundara.

Cea mai mare victorie a comunismului a fost crearea omului fara memorie, a "omului nou" cu creierul spalat, care nu trebuie sa-si aminteasca nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a facut inainte de comunism. Memorialul din Sighet are drept principal scop reconstituirea si pastrarea memoriei poporului roman, caruia, vreme de jumatate de secol, i s-a indus in constiinta o istorie falsa.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Memorialul de la Sighet este creat, sub conducerea scriitoarei Ana Blandiana, incepand cu anul 1993, cand proiectul a fost prezentat Consiliului Europei, care in anul 1995, l-a luat sub egida sa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei a fost declarat "ansamblu de interes national" prin Legea nr. 95, din 12 iunie 1997.

Inchisoarea din Sighet

Inchisoarea Sighet este una dintre inchisorile "negre" ale comunismului, folosita in mod special pentru exterminarea elitelor Romaniei, atat culturale si nationale, cat si religioase. Inchisoarea a fost construita in anul 1897, de autoritatile austro-ungare, ca inchisoare de drept comun. Intre anii 1918 si 1945, inchisoarea din Sighet a functionat ca inchisoare de drept comun.

Incepand cu anii 1945-1950, aceasta va deveni un fel de lagar de exterminare. Dupa anul 1945, prin Sighet a inceput a se face repatrierea fostilor prizonieri si fostilor deportati din regiunile Rusiei. In august 1948, inchisoarea a devenit loc de detentie pentru un grup de studenti, elevi si tarani maramureseni.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Inchisoarea din Sighet era considerata "unitate de munca speciala", ea fiind cunoscuta sub denumirea de "Colonia Dunarea". Aici si-au gasit sfarsitul nenumarati oameni de cultura ai tarii, politicieni, istorici si oameni ai Bisericii. In perioada 5-6 mai 1950, la Sighet au fost adusi peste o sute de demnitari din intreaga tara, majoritatea avand peste 60 de ani.Spre sfarsitul aceluiasi an, in Sighet au fost adusi si multi episcopi greco-catolici si romano-catolici.

Celulele inchisorii erau insalubre, iar detinutii erau hraniti mizerabil si obligati la a sta in picioare ore intregi. Ei nu aveau voie sa priveasca nici macar pe fereastra. Aceia dintre ei, care nu erau "ascultatori", erau inchisi in "celula neagra", o camera lipsita de lumina si de orice alt obiect, fiind legati in mijlocul ei, de o za fixata in podea. Umilinta si batjocura faceau parte din programul zilnic al oricarui detinut.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

In anul 1955, ca urmare a Conventiei de la Geneva si a admiterii Romaniei in ONU, a avut loc o gratiere, o parte dintre detinutii politici fiind eliberati, transferati sau obligati la domiciul fortat. inchisoarea din Sighet redevine inchisoare de drept comun.

In anul 1977, inchisoarea din Sighet a fost dezafectata, cladirile ei adapostind, mai apoi, o fabrica de maturi si un depozit de sare.

Incepand cu anul 1994, in cladirea inchisorii a fost amenajat un muzeu. Tot in aceasta cladire se afla sediul "Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei", cunoscut si ca "Memorialul Durerii din Sighet". Acesta a luat fiinta la initiativa si cu eforturile Fundatiei Academia Civila, al carei presedinte fondator a fost Ana Blandiana.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei - "Memorialul Durerii" din Sighet

Aflat in apropierea primariei municipiului Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important obiectiv turistic al orasului. Memorialul din Sighet are drept principal scop reconstituirea si pastrarea memoriei poporului roman, caruia, vreme de jumatate de secol, i s-a indus in constiinta o istorie falsa.

Memorialul din Sighet a fost gandit si initiat inca din anul 1992, de catre presedinttele Fundatiei Alianta Civica, anume Ana Blandiana. In luna ianuarie 1993, Ana Blandiana preda proiectul Memorialului de la Sighet, spre analiza, Consiliului Europei. In anul 1995, dupa vizita in Sighet a doua delegatii oficiale, Consiliul Europei a luat Memorialul sub egida sa.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

In anii urmatori, locul va fi amenajat, restaurat si dotat cu toate cele de trebuinta unui muzeu si unui loc al "improspatarii memoriei". Centrul de studii infiintat si condus de Romulus Rusan, inca din anul 1993, a demarat inregistrarile de istorie orala si colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, carti, manuale, albume, inregistrari de istorie orala, precum si - pe un alt plan - organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, intalniri intre victimele comunismului si istoricii din Romania si din strainatate, publicarea de carti cuprinzand marturii, studii, statistici si documente privind rezistenta anticomunista si reprimarea ei. Pana in prezent, centrul a realizat peste cinci mii de ore de inregistrari, 35.000 de pagini de carte si a tezaurizat zeci de mii de documente.

Primele sali ale muzeului au fost inaugurate in anul 1997, an in care locul a fost declarat "ansamblu de interes national", totodata fiind recunoscut drept cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului comunist, unic in tarile est-europene.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

In anul 1998, Consiliul Europei aseaza "Memorialul Durerii" de la Sighet printre "principalele locuri de pastrare a memoriei continentului", alaturi de Memorialul din Auschwitz si "Memorialul Pacii", din Normandia.

Crearea Muzeului de la Sighet a fost precedata si apoi sutinuta de activitatea Centrului International de Studii asupra Comunismului. Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii. Prestigiul Centrului International de Studii asupra Comunismului, care este condus de Romulus Rusan, este confirmat de prezenta in consiliul stiintific a unor cercetatori de talie internationala. Memorialul este o institutie "a Memoriei", unica in felul ei, prin faptul ca este in acelasi timp institut de cercetare, de muzeografie si de invatamant.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Memorialul este format din Muzeul care functioneaza in fosta inchisoare stalinista de la Sighet si din Centrul International de Studii asupra Comunismului, care functioneaza la Bucuresti, fiind laboratorul de creatie al Memorialului. Din Consiliul stiintific al Centrului International de Studii asupra Comunismului fac parte Tom Blanton, Vladimir Bukovski, Stephane Courtois, Dennis Deletant, Pierre Hassner, Helmut Mtiller-Enbergs, serban Papacostea, Alexandru Zub. Director stiintific Romulus Rusan.

In anul 2000, complexului i-a fost adaugata o sala moderna de conferinte, in care se pot desfasura simpozioanele, dezbaterile si seminariile, precum si cursurile scolii de vara. Sala este dotata cu o instalatie de traducere simultana, putand fi inchiriata pentru manifestari internationale.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Cimitirul Saracilor din Sighet

Cimitirul Saracilor este una dintre partile componente ale Memorialului din Sighet. Acesta se afla la o distanta de numai 2,5 kilometri de oras, inspre Satu Mare. Aici erau ingropati cei care mureau in inchisoare, noapte, fara a sti nimeni.

Neputandu-se identifica mormintele, in anul 1999 a fost initiat un proiect general. Astfel, pe suprafata de aproape un hectar si jumatate a cimitirului, a fost desenat conturul tarii. Conturul este realizat prin sadirea de conifere, in straturi dese. Interiorul va ramane precum o poiana. Prin aceasta se cauta sa se arata ca tara isi tine in brate eroii si martirii.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

In anul 2008, in "Cimitirul Saracilor" a fost amenajat si un altar de piatra, pentru savarsirea sfintelor slujbe. Langa acesta se inalta o frumoasa cruce de piatra, avand pe ea cuvintele: "Fericiti veti fi voi cand va vor ocara si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind din pricina Mea." (Matei 5, 11) Locul a fost sfintit la data de 5 iunie 2008.

Noul loc de rugaciune din Inchisoarea Sighet

In anul 1996 a fost organizat un concurs de arhitectura, spre a realiza un loc inchinat rugaciunii. S-au cercetat peste 50 de proiecte, toate intrupand cuvantul cheie al detentiei comuniste: "N-as fi rezistat daca nu credeam in Dumnezeu."

A castigat proiectul arhitectului Radu Mihailescu. Proeictul imbina stilul antic cu o viziune moderna, catacombei crestine fiindu-i adaugate detalii noi. Aceasta este singura cladire noua, zidita in incinta vechii inchisori. Finantarea lucrarilor a fost suportata de Misu Carciog, fost diplomat roman de dinainte de razboi.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Spatiul imbina la meditatie. Pe peretele din dreapta, in drum spre capela, sunt gravate, in andezit fumuriu, numele a peste opt mii de morti din inchisorile comuniste. Acestora li se adauga inca si cele 16.000 de nume, inscriptionate pe placi de andezit, in curtea interioara a inchisorii si in Cimitirul Saracilor. Strangerea numelor a fost o osteneala rabdata de Cicerone Ionitoiu si Eugen Sahan, ambii istorici prin vocatie si fosti detinuti politici.

Inchisoarea si Memorialul din Sighet - Legea nr. 95, din 10 iunie 1997

Legea privind declararea complexului "Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei din Sighet" ca ansamblu de interes national, in 5 articole, a fost publicata in Monitorul Oficial (nr. 121, 12 iunie 1997), de catre Parlamentul Romaniei

"Se declara ansamblu de interes national complexul format din inchisoarea Sighet, cimitirul Cearda si terenul aferent, sub denumirea de "Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet", situat in municipiul Sighetu Marmatiei, judetul Maramures. Ansamblul prevazut la art. 1 se delimiteaza prin planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integranta din prezenta lege. Terenul si constructiile cu dotarile aferente inchisorii Sighet si cimitirului Cearda sunt atribuite Fundatiei "Academia Civica", in folosinta gratuita, pe termen de 50 de ani. Punerea in valoare a ansamblului "Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet" se face de catre Fundatia "Academia Civica". Finantarea activitatilor de punere in valoare, de cercetare, de studii si de personal ale ansamblului "Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet" se asigura prin Ministerul Culturii, din alocatiile nominalizate anual in bugetul de stat, precum si din alte fonduri legal constituite, sub coordonarea Fundatiei "Academia Civica"."

Inchisoarea si Memorialul din Sighet

Inchisoarea si Memorialul din Sighet - localizare si cai de acces

Daca veniti la Sighet cu trenul, de la gara din Sighet, traseul este pe strazile: Iuliu Maniu, Ioan Mihaly de Apsa, Bogdan Voda, Corneliu Coposu. Memorialul se afla pe strada Corneliu Coposu, la numarul 4.

Daca intrati in Sighet venind dinspre Baia Mare (Baia Mare - Sighet 67 km), traseul este urmatorul: Baia Mare, Vadu Izei, Sighet. in Sighet, mergeti pe strazile: Bogdan Voda, Gheorghe sincai, Corneliu Coposu, sau pe strazile: Bogdan Voda, 1 Decembrie 1918, Traian, Piata Libertatii, statia de taxi Bogdan Voda, Corneliu Coposu.

Daca veniti la Sighet dinspre Satu Mare (Satu Mare - Sighet 100 km) traseul este urmatorul: Satu Mare, Livada, Negresti Oas, Sapanta, Sighet. in Sighet, mergeti pe strazile: Avram Iancu, Ioan Mihaly de Apsa, Bogdan Voda, Corneliu Coposu, sau pe strazile: Avram Iancu, Gheorghe Doja, Gheorghe sincai, Corneliu Coposu.

Daca veniti la Sighet dinspre Moldova, trecand prin pasul Prislop si apoi prin Borsa (Borsa - Sighet 70 km), traseul este urmatorul: Borsa, Moisei, Viseul de Sus, Petrova, Sighet. in Sighet, mergeti pe strazile: Dragos Voda, Traian, Piata Libertatii, statia de taxi Bogdan Voda, Corneliu Coposu.

Inchisoarea din Sighet, strada Corneliu Coposu, nr. 4, Sighet, judetul Maramures
Tel./Fax: 0040 262 319424, Tel.: 0040 262 316848
E-mail: muzeu@memorialsighet.ro

Program de vizita

Luni-duminica: 9.30-18.30 (15 aprilie - 15 octombrie)
Marti-duminica: 10.00-16.00 (16 octombrie - 14 aprilie) - luni inchis.
Ultimul vizitator intra cu 30 de minute mai inainte de inchidere.

Teodor Danalache

02 Iulie 2012

Vizualizari: 18600

Voteaza:

5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Apologetikos
Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE