Partenonul este considerat drept un simbol al Greciei Antice, al democratiei ateniene, precum si unul din marile monumete culturale ale Antichitatii. Constructia templului inchinat zeitei Atena, situat pe Acropole, a inceput in 447 i.Hr. fiind finalizata in 438 i.Hr.. Decorarea Partenonului a continuat pana in 432 i.Hr..
Putini oameni stiu insa faptul ca Partenonul a servit drept biserica pentru cea mai mare parte a existentei sale, intre sec. V-XV. Locasul a fost initial inchinat Sfintei Sophia sau Sfintei Intelepciuni a lui Dumnezeu, insa, curand dupa aceasta, a fost inchinat Maicii Domnului, purtand numele Panagia Atheniotissa. Acropole a fost de asemenea un cunoscut loc de pelerinaj in tot acest timp.
Increstinarea Atenei
Partenonul s-a pastrat ca templu al zeitei Atena pentru aproape o mie de ani (sec. V d.Hr). In acea perioada Atena avea statutul unui simplu oras de provincie al Imperiului Roman, chiar daca unul cu un trecut glorios. Nu a fost deloc usor pentru orasul Atena sa se adapteze lumii crestine. Sfantul Apostol Luca in Faptelor Apostolilor, legat de propovadurea Sfantului Apostol Pavel in Atena, afirma ca "era un oras plind de idoli”. Numit dupa zeitatea patroana, reputatia orasului era in mod firesc legata de cultul, miturile, ritualurile si arta pe care multi crestini au incercat nu numai sa le respinga, ci chiar sa le distruga.
Cultul pagan a persistat in oras pana in sec. VI cand, prin interventia Imparatului Justinian, in 529 si 531 scolile pagane au fost inchise. Sfantul Roman Melodul, a proclamat triumful crestinilor asupra atenienilor, facand aluzie la termenul polemic folosit de catre ultimul imparat pagan, Iulian Apostatul (361-363), care iubea Atena, in atacul sau asupra crestinatatii. In alt imn, Sfantul Roman arata lipsa intelepciunii filosofilor pagani. In aceasta perioada a fost compus cel mai cunoscut imn al Ortodoxiei, Imnul Acatist. In el se face referire la infrangerea Atenei pagane:
"Bucura-te salasul intelepciunii lui Dumnezeu!
Bucura-te vistieria Proniei Lui!
Bucura-te ceea ce arati pe filozofi neintelepti [philosphous asophous]
Bucura-te ceea cea ai vadit pe cei mesteri la cuvant a fi necuvantatori
[technologous alogous]!
Bucura-te ca au innebunit intrebatorii [syzetai] cei cumpliti!
Bucura-te ca s-au vestejit facatorii de basme [ton mython poietai]!
Bucura-te ceea ce ai rupt vorbele cele incurcate ale atenienilor!
Cu alte cuvinte, caderea Atenei pagane, era celebrata de la amvonul Bisericii Sfanta Sophia din Constantinopol.
Partenonul – templul pagan transformat in biserica
Doua decrete imperiale au sustinut si incurajat acest proces de transformare a templelor in biserici crestine in sec. al IV –lea. Pe de-o parte, declararea crestinismului drept religie licita (313), de catre Sfantul Imparat Constantin cel Mare, iar pe de alta, proclamarea acestuia drept religie oficiala a imperiului (380), de catre imparatul Teodosie I cel Mare.
In aceasta perioada Atena nu s-a putut compara direct cu Roma sau Ierusalimul deoarece lumea viitorului era crestina, in timp ce maretia Atenei era fara indoiala de sorginte pagana. Orasul insusi, nu va avea o istorie reala, in afara trecutului antic, pana inaintea de stabilirea statului grec modern in sec XIX.
Cu toate acestea, Atena bizantina nu a fost un oras cu totul lipsit de istorie, asa cum in mod curent se crede, ci a reprezentat un important centru despre care acum se pot spune multe lucruri. In mod paradoxal, Partenonul a jucat un rol mai important ca biserica decat jucase ca templu: perioada bizantina reprezentand adevarata perioada de glorie. In vremea bizantina a devenit astfel un important loc de pelerinaj al Imperiului Roman de Rasarit dupa Constantinopol, Efes si Tesalonic.
Transformarea Partenonului in biserica a presupus indepartarea unor coloane interioare si a unor pereti, precum si crearea unei abisde in capatul estic. Acest lucru a condus in mod inevitabil la pierderea si instrainarea unor sculpturi. Interiorul a fost bogat decorat cu fresce si mozaicuri, cea mai cunoscuta reprezentare fiind cea a Maicii Domnului din cupola Altarului.
Dar numai Partenonul a servit drept biserica, ci si Erechtheion a fost inchinat Mantuitorului sau Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, templul zeitei Atena Nike a devenit capela, iar Propylaia resedinta episcopala.
In 1018, imparatul Vasile II a mers intr-un pelerinaj la Atena imediat dupa victoria asupra bulgarilor numai cu scopul de a se inchina la Partenon. In cronicile medievale este numit Templul Nascatoarei de Dumnezeu Atheniotissa.
Partenonul – locas de cult romano-catolic si moschee
Dupa Cruciada a Patra in 1204 francii au preluat Partenonul, acesta devenind pentru 250 de ani biserica romano-catolica inchinata Maicii Domnului. Tot acestia au costruit langa el un turn clopotnita.
In 1456, Atena a cazut prada turcilor otomani, iar Partenonul a fost din nou transformat, de aceasta data, in moschee. Otomanii aveau respect pentru vechile monumente aflate pe teritorille ocupate de ei nevrand sa distruga antichitatile Atenei insa nici nu au depus un efort in a le pastra. Un minaret a fost adaugat Partenonului, temelia si treptele fiind inca functinale. De altfel, otomanii nu au mai adus modificari substantiale edificiului. Vizitatorii europeni din sec XVII precum si cateva reprezentari ale dealului Acropole, atesta faptul ca aceasta cladire a ramas in mare parte intacta.
Partenonul in ruine
Crestinii nu au simtit nevoia sa distruga Partenonul, dupa cum unii istorici au afirmat incercand sa falsifice istoria crestinismului, ci au dorit sa-l inchine lui Dumnezeu. Nu exista documente istorice potrivit carora crestinii ar fi distrus Partenonul. Din contra, au ajutat la pastrarea acestuia.
Locul a fost afectat incepand cu ocupatia otomana cand incepe a fi folosit ca si resedinta pentru garnizoana armatei turce. Venetienii sub F. Morozini au asediat Acropole in 1687 iar pe 26 septembrie au bombardat si distrus Partenonul, care atunci servea drept depozit de munitie.
Lordul Elgin a provocat distrugeri si mai mari in 1801-1802 prin pradarea decoratiei sculpturale a Partenonului, a templului Atenei si a Erechteionului. Acropole a intrat in posesia grecilor abia in 1822, in timpul Razboiului Grec de Independenta.
Intreaga perioada a Partenonului crestin este plasata intr-un con de umbra deoarece arheologii din sec. XIX, interesati mai ales de trecutul antic al monumentului, au indepartat din acesta orice dovada din perioada post-clasica, ingreunand considerabil sarcina datarii cu exactitate a transformarii acestuia in locas de cult crestin. Numai descrierile si gravurile pelerinilor consemnate de-a lungul timpului au putut permite reconstituirea intregulului ansamblu de pe Acropole asa cum arata in Evul Mediu.
Radu Alexandru
-
Areopagul
Publicat in : Pelerinaje -
Pelerinaj in Grecia - Sfantul Mucenic Dimitrie
Publicat in : Pelerinaje -
Insula Rodos
Publicat in : Pelerinaje -
Cirene - Atena Africii
Publicat in : Pelerinaje
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.