In randul Bisericilor Ortodoxe exista, dupa cum se poate constata, o deosebire enorma in ceea ce priveste numarul membrilor, Biserica Ortodoxa Rusa aflandu-se la o extrema si Biserica Sinaiului la cealalta. Printr-un privilegiu special, conducatorul Manastirii Sfanta Ecaterina, zidita de catre Imparatul Justinian I (sec. al VI-lea) in apropierea locului unde Moise a primit Tablele Legii, se bucura de rangul de Arhiepiscop, manastirea avand statut de biserica autonoma. Aceasta are jurisdictie asupra manastirii si a beduinilor care traiesc in imprejurimi. Manastirea de pe Sinai poseda o biblioteca foarte bogata ce cuprinde manuscrise grecesti, slavone si georgiene, precum si o importanta colectie de icoane.
Manastirea Sfanta Ecaterina de pe Muntele Sinai este una dintre cele mai cunoscute manastiri ale lumii ortodoxe. Este localilaza la baza Muntelui Sinai, in Egipt, si ,din vechi timpuri a reprezentat un important loc de pelerinaj pentru crestini. Este mentionat in Jurnalul pelerinei Egeria, o marturie de la sfarsitul secolului al IV-lea. Este unica intre toate manastirile ortodoxe incat cuprinde o mica moschee fatimida in cadrul ansamblului (in prezent scoasa din uz). Beduinii din regiune au stranse lagaturi cu manastirea (in special tribul Jelabia) acestia participand la slujbe in propria moschee nu departe de Jebel Musa.
Din sec. V manastirile din pustia egipteana au suferit atacuri masive din partea triburilor cotropitoare, in timp ce stapanirea Bizantina pe aceste teritorii era din ce in ce mai putin simtita. Imparatul Justinian, avand in vedere si importanta sa ca loc strategic, a comandat fortificarea masiva a cladirilor in sec. VI, stabilind aici o garnizoana, precum si cateva asezari de crestini in apropiere, aflati in slujba monahilor si a garnizoanei.
Ansamblul arhitectonic din porezent se pastreaza in cea mai mare parte din aceasta perioada, cu cateva anexe medievale si moderne. Este in prezent una dintre ultimele manastiri, altadata infloritoare, apartinand unui grup de asezaminte monahale vorbitoare de limba greaca din Orientul Mijlociu.
Arhiepiscopul de Sinai prezideaza asupra a doua biserici (Faran si Rait ).
Inca de la inceput, monahii din Sinai au pastrat relatii stranse cu Patriarhia Ierusalimului, apoi cu cea din Alexandria. La apogeul perioadei de inflorire manastirea a avut numeroase metocuri, constand in manastiri si terenuri inchinate ei, in Egipt, Palestina, Siria, Creta, Cipru,si Constantinopol, care au sustinut-o material, asigurandu-i independenta in timpul anilor cand aceasta trebuia sa cumpere ocrotirea musulmanilor.
Asezamantul a fost de asemenea sustinut de catre voievozii romani precum si de tarii rusi. Toate aceste ajutoare s-au depreciat cu timpul, nu insa inainte ca Sinaiul sa-si afirme organizarea autonoma fata de Patriarhia Ierusalimului care, la randul sau, avea sa treca prin vremuri tulburi. Independenta Bisericii Sinaiului (in ciuda retinerilor venite din parte Ierusalimului) a fost recunoscuta de catre Constantinopol in 1575, fiind reconfirmata in 1782.
In prezent, monahii din aceasta comunitate aleg pe unul din vietuitori drept staret si Arhiepiscop de Sinai. Patriarhul Ierusalimului are in continuare dreptul de a confirma numirea. Din acest moment, Arhiepiscopul, impreuna cu sinaxa, se ocupa de guvernarea manastirii-biserica. Aceasta reprezinta cea mai mica biserica independenta a intregii lumi ortodoxe, avand o conditie unica si speciala, situata intre autocefalie si autonomie.
Radu Alexandru
-
Manastirea Sfanta Ecaterina
Publicat in : Biserica in lume -
Biserica Sfantul Mercurie si Sfanta Ecaterina - Radaseni
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Biserica Sfanta Ecaterina din Betleem
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Tatarasti - Sfanta Ecaterina
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Icoane din Manastirea Sfanta Ecaterina
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.