Zeii fenicienilor

Zeii fenicienilor Mareste imaginea.


Zeii fenicienilor

Peste tot in Fenicia, divinitatea suprema este un zeu al cerului care comanda fortelor naturii. Puterea divinitatii inspira sentimente de teama si supunere, care se reflecta in denominatiunile pe care le primeste zeul. Cele mai frecvente denumiri sunt acelea de Ba'al (mai rar Adon), care inseamna "Stapan" in sensul de posesor (de exemplu: Ba'al hazzebah este "stapanul sacrificiilor" adica acela care ofera sacrificiul) si Melek -"Rege". Fiecare trib, fiecare cetate avea un Ba'al propriu, zeul national protector. Este acelasi mod de abordare a divinitatii ca si in Mesopotamia. Atunci cand se intemeia o colonie, prima grija era sa se inalte un sanctuar zeului metropolei respective, cu care populatia se afla intr-o relatie constanta. Ba'al nu desemneaza o divinitate unica, adorata de toate triburile; este doar o denumire unica pe care fiecare o da zeului sau principal, pe care il considera divinitatea suprema. La fel si pentru numele divin Melek asociat in numele de persoane: Ba'al si Melek trebuie percepute ca desemnand un calificativ al zeului numit in continuare. "Niciodata nu a existat un zeu fenician Ba'al, superior celorlati zei". Ba'al poate sa denumeasca  notiuni  ca:   Domnul   Cerului,   autorul   cel  puternic  al tuturor calamitatilor si al fericirii; el este cel care procura ploaia si fer­tilitatea, care asigura hrana oamenilor si animalelor, care isi manifesta puterea de distrugere prin folosirea fulgerului si a traznetului, care raspandeste bolile, epidemiile si moartea.

Se va observa ca cele mai multe dintre numele divine sunt o perifraza: Melqart este "regele orasului"; alte nume cum ar fi: stapanul meu (Adon), Ba'al al unui tinut, zeu (El) nu evidentiaza nimic din personalitatea zeului respectiv. Or, se stie ca un punct fundamental al filosofiei popoarelor Asiei occidentale stravechi era acela ca un lucru nu poate exista daca nu are un nume, denumirea lucrului implicand existenta acestuia. De aceea, pentru a exista, zeitatea trebuia sa aiba un nume adaugat la Ba'al.

Pentru ca cele mai multe dintre orasele feniciene au un ba'al, acesta va fi denumit, cel mai adesea, dupa locul unde este adorat: Ba'al rosh (domnul promontotiului), Ba'al-saphon (domnul nordului), Ba'al -shamim (domnul cerurilor), Ba'al-Lebanon (domnul Libanului).

Melqart este ba'al al Tyrului si numele lui inseamna "domnul orasului",   ceea   ce  nu   explica  identitatea  lui   (la  origine,   era  zeul tribului).   Numele acestui zeu este mentionat in tratatul incheiat intre Assarhaddon si regele Tyrului, alaturi de alte nume de zeitati. In onoarea lui, la Tyr exista o mare sarbatoare anuala; stim ca Hiram i-a construit un templu. Caracterul acestui zeu era solar; mai tarziu, si-a adaugat atributul de zeu marin. De fapt, mai toate zeitatile feniciene a primit, in timp, acest caracter de divinitati marine, fapt ce nu este greu de inteles. Grecii l-au asimilat lui Heracle. Fiul lui Zeus, ceea ce demonstreaza insemnatatea lui Melqart. Cultul lui Melqart a fost dus pana departe, in coloniile tyriene; in inscriptii el este mentionat cu numele de  "Ba'al al Tyrului", "Regele orasului".

Melek, nume divin, apare, ca si Ba'al, in compunerea numelor altor zeitati feniciene sau in compunerea numelor proprii date oamenilor. Cu toate acestea, babilonienii au vazut in Melek un zeu solar. Melek reprezinta caldura distrugatoare a soarelui. Lui ii erau oferite sacrificiile de copii. Biblia il considera un idol infam, ce starneste oroare.

Dagon sau Ba'al Dagon, supranumit Siton, a primit si el atribute maritime; numele lui semnifica "grau" si a fost pus in legatura cu ofrandei: de grau; mai tarziu, cand a primit caracter de zeitate marina, numele lui a fost pus in legatura cu acel cuvant semit care inseamna "peste".

El este zeul suprem la Byblos, fiind adorat fara un cult anume si fara temple. Filon din Byblos marturiseste ca El este o zeitate anume si nu un nume general al divinitatii.

Ba'al Resheph -"cel luminos" -este asimilat lui Apollon. Il vom intalni si la egipteni asociat cu zeita Qodshu, care este o forma a lui Ashtart.

Eshmun era zeul orasului Sidon, care a fost identificat cu Asklepios. Este deci un zeu al sanatatii, o zeitate chtoniana. Exista la Sidon un templu al acestui zeu, dar a fost deteriorat de timp atat de mult incat cu greu s-a putut emite o idee in legatura cu cultul exterior practicat aici. Se pare ca acest cult nu era compatibil cu ideea mortii, caci nu au fost gasite morminte nici in templu si nici in vecinatatea acestuia, in vreme ce campia sidoniana este plina de morminte mai ales acolo unde au existat aglomeratii de populatii.

Alaturi de aceste divinitati masculine, fenicienii unor orase, mai ales cei din nord, adorau zeitati feminine -Ba'alat, "Stapana". Este vorba de zeitati care reprezinta fortele productive ale naturii. La inceput, aceste zeite nu aveau decat o importanta restransa fata de zeitatile masculine. Milkat -"Regina", corespunde lui Melek, iar Baaalat este perechea femina a lui Ba'al. Cele doua divinitati -masculina si feminina -sunt simbolizate de animale, care exprima energia creatoare sau forta care distruge: taurul si vaca, leul si pasarile de prada.

Ashtart. La Beirut era adorata Ba'alat Beyrouth, adica "stapana din Beirut", despre care sunt  putine informatii; la Gebal era adorata Ashtart (transcrierea greaca este Astarte). Este zeita pansemita a iubirii, a fecunditatii, Ishtar -Astarte-Atargatis, caracterizata printr-un cult obscen. Numele ei este explicat prin ideea unei fecundintati luxuriante.

In Fenicia si in alte locuri, ea a fost adorata sub diferite aspecte, uneori ca o adevarata zeita razboinica, dar, de cele mai multe ori ca o zeita a a iubirii senzuale. Reprezentarile lui Ashtart evidentiaza in ea in  rand    zeita-mama:    porumbelul    este    consacrat    divinitatii

fecunditatii. Ea mai este reprezentata cu un alt simbol si anume, luna plina intre coarnele unui taur. De asemenea, apare reprezentata simbolic sub forma unei vaci. Cultul celebru al lui Ashtart era cel de la Gebal, Byblos si Sidon. In inscriptiile feniciene, zeita apare numai cu numele de Ba'alat simplu, intelegandu-se ca este vorba de marea zeita din Byblos. In importantele Scrisori de la El-Amarna, este pomenita zeita Ashtart de catre guvernatorul orasului. Cultul zeitei a trecut din Fenicia in Cipru, de aici a traversat insulele grecesti, pana in Cytera si in Sicilia unde s-a amestecat cultului grecesc al Afroditei.

Adonis este o divinate care are un cult legat de acela al zeitei Ashtart; el este reprezentat sub trasaturile unui zeu tanar gata sa fie omorat de un porc mistret pe care acesta il vana; Astarte, iubita sa, coboara in infern pentru a-l smulge pe Adonis din ghearele mortii, Adonis este o divinitate agrara, spiritul vegetatiei. A fost obiectul unui cult raspandit in toata Fenicia. Ii erau consacrate sarbatori anuale. Cu toate acestea, personalitatea sa este obscura, nici un text grec sau latin de provenienta feniciana nu vorbeste despre el. Numele acesta nu este decat forma elenizata a cuvantului semitic adon care inseamna stapan maestru, asa cum baal este o vocabula generala. Numele acestui zeu este limitat la greci; limbile ebraica si siriaca il numesc pe zeul acesta Tammuz, numele mesopotamian al samantei si vegetatiei.

Exista raporturi stranse intre cultul lui Adonis si cel inchinat lui Astarte. Adonis este principiul masculin, reproducerea si fertilitatea. El a fost onorat cu precadere in Liban, la Aphaca.   

Pr. Ioan Stancu

 

 

 

 

 

19 Iulie 2012

Vizualizari: 7606

Voteaza:

Zeii fenicienilor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE