In urma cu 9 ani, in data de 16 iulie 2001, Inaltpreasfintitul Victorin Ursache, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, trecea la cele vesnice in Detroit, Michigan, in varsta de 89 de ani, dupa 35 de ani de pastorire ca Ierarh.

IPS Victorin s-a nascut la 24 iulie 1912 in comuna Manastioara Siret, judetul Suceava. Dupa absolvirea liceului din Siret, a urmat cursurile teologice ale Universitatii din Cernauti, dupa care si-a continuat studiile la Institutul Biblic din Ierusalim. In 1937 a intrat in monahism la Manastirea Neamt. In 1940 a fost ridicat la rangul de protosinghel si i s-a incredintat postul de director al Seminarului de la Manastirea Neamt si ascultarea de staret la Manastirea Neamt si Manastirea Secu. In 1942 a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La varsta de 34 de ani, a fost numit reprezentant al Bisericii Ortodoxe Romane la Locurile Sfinte unde a ramas aproape zece ani. In 1956, la chemarea Episcopului Andrei Moldovan, a plecat in America. Timp de 10 ani a fost profesor la Seminarul ortodox "Sfantul Tihon" din South Canaan, Pennsylvania. Dupa trecerea la Domnul a Episcopului Andrei Moldovan, Congresul Episcopiei Misionare Ortodoxe Romane din Statele Unite ale Americii si Canada, intrunit in 23 aprilie 1966, l-a ales in scaunul vacant de Episcop, hirotonirea intru arhiereu avand loc in 7 august 1966 iar ceremonia instalarii, cu doua saptamani mai tarziu, in Catedrala "Sfanta Treime" din Detroit-Michigan. In anul 1973 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop al romanilor de pe continentul nord-american, o data cu transformarea fostei Episcopii in Arhiepiscopia Ortodoxa Romana din America si Canada. A fost membru al Conferintei episcopilor ortodocsi din Statele Unite si, de asemenea, o prezenta respectata in forurile ortodoxe si ecumenice. In februarie 2001 s-a retras din activitate iar la cateva luni mai tarziu a trecut la Domnul, fiind inmormantat sub glia strabuna, in Romania, la Manastirea Putna.

Unele dintre cele mai frumoase randuri scrise in amintirea vrednicului de pomenire Arhiepiscop Victorin Ursache se regasesc in cateva carti ale Parintelui Vasile Vasilache, fost Vicar al Arhiepiscopiei din America (trecut si el la Domnul in 2003), care i-a fost Vladicai Victorin un slujitor devotat si colaborator apropiat timp de 32 de ani. In cele ce urmeaza am selectat o serie de fragmente, atat din scrierile Parintelui Vasile Vasilache cat si din alte surse, care reflecta momentele simbolice din viata Arhiepiscopului Victorin Ursache precum si personalitatea sa remarcabila.

In editia comemorativa a Almanhului Credinta din anul 2002, publicata in S.U.A. si inchinata vrednicului de pomenire Arhiepiscop Victorin, la un an dupa trecerea sa la cele vesnice, Parintele Vasile rememora, in frumoase si alese cuvinte, principalele momente din viata acestui Ierarh care a impresionat intotdeauna prin intelepciunea sa si prin smerenia sa:

"Fiecare om vine in viata din Marele Mister, cu chemari de indeplinit pe care le relevam dupa ce a plecat de pe pamant. Abia atunci se pot intelege tainele de adanc ce l-au calauzit. De ce toate acestea au fost sa fie asa si nu altfel? Tu ti-ai implinit o chemare pe care El ti-a dat-o. Tu ai fost doar pionul pe care altul te-a miscat ca sa-ti implinesti indatorirea pe aceasta scena a vietii de pe pamant. Cum spune Sfantul Apostol Pavel, "In El traim, in El ne miscam si suntem ceea ce suntem" (Faptele Apostolilor 17:28)
Copilul Victor, inca din casa parintilor lui din satul Manastioara, Bucovina, pe cand isi lua singur zborul in viata, tata si mama il trimiteau cu mieii la pascut pe imasul satului, chemare pe care el a implinit-o cu multa dragoste. A vazut-o satul intreg. Asa, el si-a marit turma. Si oamenii au vazut-o, caci oile pascute de Victor dadeau lapte mai mult. Iar Victoras avea timp sa gandeasca si mai mult la soarta oilor care, in nevinovatie, dadeau oamenilor lapte, carne si lana de pe ele. Era o observatie pe care o facuse si regele David care, in psalmii lui vedea si icoana Mielului Pascal, care intru nevinovatie sufera si se jertfeste pentru toata omenirea. In felul acesta, inca de pe atunci, intru nevinovatia copilariei, Victor intruchipa aievea simbolul Pastorului si al Mielului Pascal.

Dar pe Victor, pastorul oilor, colegii lui de la Scoala Primara nu l-au lasat sa ramana in aceasta chemare. Ei l-au luat la examenul de admitere la liceul din Siret, unde reuseste intaiul. La fel si bacalaureatul il termina exceptional, iar la Facultatea de Teologie din Cernauti e remarcat si ajunge presedintele studentilor.

Toate aceste succese, el le inchina lui Dumnezeu, facandu-se calugar la Manastirea Neamt, unde ajunge profesor si director de Seminar, iar in clipele istorice cele mai grele este ales calugar Staret impotriva candidatului preferat de politica legionara.

Si aicea, cu nevinovatie si blandete, aduce pace si bune randuieli duhovnicesti, timp de patru ani. Dar cand a venit peste tara potopul comunismului, a trebuit sa se retraga, iar Patriarhia il trimite ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Romane, la Ierusalim. In Ierusalim, cu aceleasi calitati, i se recunoaste meritul sau personal si este asezat ca slujitor la Sfantul Mormant al Domnului, unde a slujit zece ani.

La o serbare crestineasca, Consulul american il remarca si-i face poftire de a merge in America. Opozitia Episcopului Valerian Trifa nu a putut sa-i impiedice calea venirii in America, unde ajunge mai intai profesor la Seminarul "Sfantul Tihon" din South Canaan, Pennsylvania." (Almanahul Credinta, 2002, New York)

Zabovind inca putin asupra prezentei Arhimandritului Victorin Ursache in Tara Sfanta, se cuvine sa amintim ca, in calitatea sa de intaiul reprezentant al Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte, l-a propus, in anul 1946, pe Cuviosul Schimnic Ioan Iacob de la Manastirea Sfantului Sava, de langa Betleem, spre a fi hirotonit diacon si preot si a fi numit egumen al Schitului romanesc "Sfantul Ioan Botezatorul" de langa Iordan. In urma recomandarilor elogioase ale Arhimandritului Victorin, Patriarhia Romana l-a numit egumen al asezamantului pe acest minunat monah roman, nimeni altul decat cel ce avea sa devina Sfantul Ioan Iacob Hozevitul. Iar hirotonirea intru diacon si preot a Cuviosului Parinte Ioan avea sa se desfasoare in cadrul unor Sfinte Liturghii savarsite in rotonda Sfantului Mormant din Ierusalim, in anul 1947. Instalat ca egumen, Cuviosul Ioan Iacob a condus schitul romanesc pana in 1952 realizand frumoase lucruri pe plan pastoral si gospodaresc. Dupa opt ani, prin voia lui Dumnezeu a fost chemat la o alta slujire. Pentru Arhimandritul Victorin Ursache, Reprezentantul Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte, vremurile n-au fost deloc usoare. Din anul 1947 a inceput o perioada grea pentru vietuitorii romani stabiliti la Locurile Sfinte. Mai intai cele doua asezaminte romanesti din Tara Sfanta au fost despartite in tari diferite. Apoi, incepand cu anul 1948, situatia politica s-a agravat in asa masura incat din pricina intensitatii luptelor vietuitorii romani de la Iordan au fost nevoiti sa paraseasca asezamantul. Chiar si asezamantul din Ierusalim a fost grav afectat. La acea data Arhimandritul Victorin se plangea Patriarhiei ca mai multe ghiulele au patruns prin peretii caminului si prin cupola bisericii din Ierusalim, iar clopotnita a fost complet distrusa. Toata aceasta instabilitate a determinat ca din anul 1948 si pana in 1962 delegatul Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte sa-si implineasca misiunea sa la Ierusalim in conditii foarte grele, continuand totusi sa administreze in bune conditii Asezamantul Romanesc de langa Iordan, devenit acum, principalul punct al reprezentarii romanesti la Sfintele Locuri.

Arhimandritul Victorin Ursache a ajuns in Statele Unite ale Americii in anul 1956 si devenind profesor la Seminarul Teologic de la South Canaan, si-a capatat rapid simpatia studentilor si a colegilor profesori datorita nivelului inalt al lectiilor sale de Dogmatica, Morala si Pastorala. In acest timp, in Duminici si Sarbatori, a slujit ca preot in multe parohii ortodoxe romane din partea de est si de centru a Statelor Unite. Pretutindeni ducea cu el Sfanta Liturghie, Cartea de Rugaciuni si carti cu istorioare morale in limba romana, tiparite de el, precum si Revista "Locurile Sfinte", tiparita si in limba engleza - culeasa de el ca tipograf. Oriunde se ducea impartasea credinciosilor puritatea unei atmosfere de rugaciune.

Toate acestea au fost luate in seama de Episcopia Misionara Romana din Statele Unite, care s-a reorganizat in 1966 si l-a ales ca Episcop pe Arhimandritul Victorin Ursache, hirotonit intru Arhiereu in ziua de 7 august a aceluiasi an. Slujba de hirotonire a a fost savarsita de Arhiepiscopul Iakovos - Presedintele Episcopilor din America si de doi Episcopi trimisi de la Patriarhia Ierusalimului. Si cu totii, impreuna cu credinciosii romani prezenti, i-au cantat "Vrednic este!". Dupa doua saptamani, la 21 august 1966, s-a savarsit si intronizarea Preasfintitului Episcop Victorin.

Lumea romaneasca din America a putut vedea apoi, zi de zi si an de an, un permanent progres si o sporire de prestigiu, intern si extern, la Episcopia condusa de PS Episcop Victorin. Preasfintitul Victorin a imbogatit Eparhia cu 30 de parohii si cu o reprezentare de frunte in toate forurile bisericesti si politice din America si Canada. Toata aceasta bogata activitate a atras atentia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Ca urmare, Episcopului Victorin i s-a acordat titlul de Arhiepiscop iar Congresul Eparhial din 21 iulie 1973, a ridicat la rangul de Arhiepiscopie Episcopia Misionara Ortodoxa Romana din America si Canada.

La aniversarea a 20 de ani de arhipastorire a IPS Victorin, acelasi devotat Parinte Vasile Vasilache rostea un cuvant emotionant:

"In viata popoarelor, a institutiilor, a familiilor si a persoanelor, aniversarile sunt fericite popasuri, pe culmile carora se aprind focuri de lumini si de caldura, care cuprind cele petrecute in cursul anilor, al decadelor si al veacurilor trecute. Ele prilejuiesc bucuria multor stralucite socoteli si au chemarea de a zugravi icoane pentru viitor, care sa ramana in cinstirea nu numai a contemporanilor, dar si a posteritatii. Tot ceea ce a fost efemer a cazut din atentia oamenilor, scuturandu-se de pe aripile clipelor, in adancuri de uitare, iar permanent ramanand, sa infrunte veacurile, numai idealurile intrupate in monumente pe care istoria mereu le mentioneaza in memoria veacurilor viitoare. Furtunile gandurilor ce au tulburat pe oameni vor fi mistuite de negurile departarilor ori se vor cobori in adancuri de prapastii, in vreme ce marile figuri creatoare de istorie raman neclintite pe stanca vietii, pe bratele eterne ale Dumnezeirii.

Sfantul Apostol Pavel, increstinatorul neamurilor, cautand sa rezume retrospectiv toate luptele ce a avut sa le duca in misionarismul sau neinfricat, marturiseste urmatoarele: "In calatorii adeseori, in primejdii pe rauri, in primejdii de la talhari, in primejdii de la neamul meu, in primejdii de la pagani, in primejdii in cetati, in primejdii in pustie, in primejdii pe mare, in primejdii intre fratii cei credinciosi, in osteneli si in truda, in privegheri adeseori, si in foamete si sete, in posturi de multe ori, in frig si in lipsa de haine. Pe langa cele din afara, ceea ce ma impresoara in toate zilele este grija de toate Bisericile" (II Corinteni 11:26-28). Si totusi, el spune: "Ma bucur in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtorari pentru Hristos, caci cand sunt slab, atuncea sunt tare" (12:10). In toate aceste suferinte, el ramane "tare", pentru ca, in el "traia Hristos", precum o spunea in Epistola catre Galateni (2:20). Si pe aceste suferinte ale lui, in vedenii, Dumnezeu i-a descoperit gloria cea cereasca. De aceea el se lauda in slabiciunile lui, pentru a incuraja si pe apostolii din veacurile viitoare, care vor veni dupa el.

Aniversarea celor 20 de ani, de apostolat crestin al Inaltpreasfintitului Arhiepiscop Victorin, in Arhiepiscopia Misionara Ortodoxa Romana din America si Canada, ne face, pe noi toti, sa cunoastem taina biruintelor Inaltpreasfintiei Sale in "calatorii", in "primejdii", in "truda", in "primejdii de la neamul sau", si chiar de la "fratii cei credinciosi", in "grija de toate Bisericile" Eparhiei sale, in "privegheri", in "defaimari", in "tot felul de lipsuri", etc., etc. In toate aceste incercari, Inaltpreasfintia Sa nu a avut o putere politica sa-l ocroteasca, pentru ca, inca de cand si-a harazit viata calugariei, si-a inchinat-o numai lui Dumnezeu. De aceea nu a apartinut si nu a facut nici un fel de politica, in toata cariera vietii sale, atat in Tara, cat si in strainatate, desi, adeseori, a avut de suferit de la politica altora.

Puterea economica, de asemenea, nu a avut-o niciodata cu el, de-a lungul vietii sale, pana la implinirea celor 20 de ani de Arhipastorire in America si Canada, fiind, adeseori, in "lipsuri si suferinte" economice.

Prietenii si prieteni a avut si are foarte multi, dar, de multe ori, de la unii a avut de indurat neprietenii, nerecunostinte si chiar suferinte si confruntari.

O singura putere constanta a avut cu Inaltpreasfintia Sa, pe aceea care a venit de la Marele si Bunul Pastor, Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia totdeauna I-a slujit cu frica si cu toata jertfa vietii sale. El a fost si este in slujba apostolatului chemarii sale, el a fost si este in serviciul lui Dumnezeu, pentru binele oamenilor. El a fost si este "Homo cum Deo".

Din aceasta incredere si incredintare totala lui Dumnezeu, Inaltpreasfintitul Arhiepiscop Victorin isi are taina tuturor izbanzilor sale misionare, in marea chemare ce i s-a dat de sus. El simte ca nu este singur, ci cu Dumnezeu. Precum si popoarele constata: "The more you are alone in sacrifice, the closer you were to God". Din aceasta totala devotiune si incredere in Dumnezeu, iese acea mare intelegere si bogatie spirituala a Inaltpreasfintiei Sale, care-l face sa apara, totdeauna, in marile serbari crestine, cu bogatii sufletesti care misca si transforma inimile multimilor. Precum se spune in Biblie: "Aceasta incredere in Domnul, cu toata inima si acest sprijin in Tine, Doamne, e marea taina a intelegerii vietii mele" (Proverbe, 3:5).

Dragostea Inaltpreasfintiei Sale fata de Dumnezeu se revarsa cu aceeasi iubire si fata de Biserica Sa, eterna Imparatie a Parintelui ceresc, care prin veacuri straluceste, de glorie divina, in mijlocul omenirii." (cuvant publicat in cartea ‚Intreita Iubire, de Dumnezeu, Biserica si Neam’)

Impreuna cu toti Ierarhii Ortodocsi din America, Inaltpreasfintitul Arhiepiscop Victorin a luat parte la toate Conferintele Episcopilor Ortodocsi Canonici din cele Doua Americi, organism prezidat de Arhiepiscopul Iakovos. In acest for suprem al Ortodoxiei Americane, Inaltpreasfintitul Arhiepiscop Victorin era Secretar, bucurandu-se de alese aprecieri din partea tuturor Ierarhilor.

De asemenea, Inaltpreasfintia Sa a fost membru activ, totdeauna cu propuneri si participari remarcabile, la Conferinta Conducatorilor tuturor Bisericilor Crestine din New England. Si tot in miscarea interconfesionala din America, Inaltpreasfintitul Victorin a fost membru respectat in Conferinta S.U.A pentru Consiliul Ecumenic al Bisericilor (US Conference for WCC).

Cu multe prilejuri, la diferite festivitati nationale si la intalnirile pe care Presedintele Statelor Unite ale Americii le avea cu reprezentantii Cultelor din America si din alte state, Inaltpreasfintitul Victorin era invitat la Casa Alba.

 

Inainte de toate insa, IPS Victorin Ursache a avut preocuparea permanenta, cu o deosebita iubire si grija parinteasca, pentru buna propasire a Eparhiei Misionare Ortodoxe Romane din America si Canada, precum si pentru intreaga comunitate romaneasca de pe continentul nord-american. Tuturor le-a impartit, cu zel apostolic, darurile lui Dumnezeu, prin slujbe sfinte, prin graiul predicilor, prin conferinte si tot felul de tiparituri, ingrijindu-se sa aiba la Centrul Eparhial o tipografie a Arhiepiscopiei. Pentru tineret s-a ingrijit ca, la fiecare parohie, sa fie infiintata o scoala duminicala de religie, iar in fiecare vara, personal, a organizat tabere cu tineretul, la diferite parohii, fie din America fie din Canada.

La fel, pentru toate parohiile, a oranduit sa fie organizate sedinte speciale de studii biblice, cu citiri si comentarii facute de preotii parohiilor.

Parintele Ion Gherman de la Catedrala "Buna Vestire"din Rocky River-Cleveland, Ohio, a consemnat in Almanahul Credinta din anul 2002 cateva frumoase amintiri despre vrednicul de pomenire Arhiepiscop Victorin:

"Arhiepiscopul de vie memorie Victorin Ursache a slujit pentru ultima data in parohia noastra din Ohio in Duminica de 10 Septembrie 2000. A doua duminica din septembrie a fiecarui an este ziua aniversarii parohiei noastre si deci data cand venerabilul nostru Ierarh isi facea misiunea sa pastorala anuala.

Legaturile sale duhovnicesti cu aceasta comunitate crestina, ortodoxa si romaneasca au inceput chiar inainte de alegerea lui ca Episcop. In anul 1965 a suplinit vacanta parohiei venind din South Canaan, Pennsylvania sa slujeasca cele ale preotiei credinciosilor de atunci. De aceea a ramas in constiinta unora sub titlul "Arhimandritul". Vine Arhimandritul, obisnuia sa zica Aurelia Todoran, asa cum a auzit de la mama ei, si in casa careia, de obicei, era gazduit cand vizita Clevelandul.

Vladica Victorin, poate fi amintit in multe feluri. In timpul celor aproape 35 de ani de continua arhipastorire a intalnit multi oameni. De aceea fiecare preot al sau si fiecare credincios care l-a cunoscut si-a facut propria lui imagine despre acest slujitor al lui Hristos, moldovean din cap pana-n picioare, molcom, si cu deprinderi pastorale adanci infipte in solul ortodoxiei romanesti. Venea in misiunile religioase incarcat cu harul arhieriei si revarsa roadele spirituale prin Sfintele Liturghii sau alte servicii religioase. Aducea si chipul calugarului autentic format in spiritualitatea manastirilor moldovene. Purta cu el si mireasma duhovniceasca a Tarii Sfinte unde a petrecut cativa ani, aproape de Betleem, de Iordan si de Golgota. Cand venea in parohie avea si buzunarele reverenzii pline cu dulciuri pentru copiii care dadeau buzna in jurul lui. Asa s-a straduit el sa se faca tuturor toate.

Pentru mine, cel ce semnez acest medalion biografic, pe langa faptul ca a fost antecesorul meu la parohie, el a fost Ierarhul pe care am fost randuit sa-l slujesc si sa-l pomenesc la indatinatele slujbe si sa colaborez la nivelul diferitelor responsabilitati ce mi le-a incredintat. Si l-am slujit si eu si familia mea cu decenta cu care "Legea Stramoseasca" ne-a invatat sa o avem fata de ierarhia Bisericii. Tot asa i-am indemnat si pe credinciosii Parohiei Buna Vestire si toti l-au iubit si pretuit.

Calendarul-Almanah Credinta, a carui aparitie anuala a binecuvantat-o vreme de 35 de ani, I se dedica, in anul acesta 2002, Arhiepiscopului Victorin, in timp ce el isi doarme somnul vesnic sub glia strabuna din cimitirul manastirii Putna, dupa chemarea lui la Domnul in 16 iulie 2001.

Fie-i Memoria Binecuvantata!"

Vladica Victorin s-a facut apreciat si iubit nu numai in comunitatile romanesti, dar si in cele grecesti si rusesti din America.

In 1996, la implinirea a trei decenii de pastorire ca Ierarh a IPS Victorin Ursache, alte frumoase randuri asternute in cartea "Reinvieri spirituale" a Parintelui Vasile Vasilache, evoca neobosita si bogata activitate a vrednicului Arhiepiscop din toti acei ani:

"Timp de trei decade, Arhiepiscopul Victorin este vazut prezent la Resedinta Sa din Detroit si in fiecare Duminica si in Sarbatori, la una din bisericile Eparhiei Sale, fie in America fie in Canada, in lungul si in latul Continentului Americii de Nord, la distante de cateva sute ori mii de mile. Nu ia in socoteala distantele, ci dragostea apropierii de credinciosii si preotii lui iubiti. Acest eveniment mare crestinesc face sa fie vazut de toti credinciosii batrani si tineri, barbati si femei, toti vin sa-l vada pe Ierarhul lor, sa-i primeasca invatatura crestineasca si sa-i binecuvinteze ca un apostol asa cum spune Sfantul Ignatie, "in prezenta lui Hristos". In cursul saptamanii, adesea, IPS Arhiepiscop Victorin participa la conferintele ecumenice ori la serbarile altor Eparhii de alta nationalitate ortodoxa. Participa oriunde are bucuria de a spune un cuvant, de a aduce o contributie duhovniceasca pe care si strainii o primesc si o pretuiesc, ramanand cu admiratie fata de Biserica si poporul roman.

Iata pentru ce, la implinirea celor 30 de ani de arhipastorire in America si Canada, IPS Arhiepiscop Victorin primeste omagiul recunostintei noastre, al tuturor celor aflati pe aceste meleaguri straine, departe de hotarele Romaniei, veniti din tinuturile rasaritene ale Europei. Si prin aceasta gasim mangaiere si sprijin sufletesc, tot in cele ce spune Sfantul Ignatie Teoforul, cand ne asigura pe noi toti ca "a man who honours his bishop is himself honoured by God" (Epistola catre Smirneni, Cap. 9). "Cine cinsteste pe Episcopul sau, el insusi este onorat de Dumnezeu". O vede aceasta insusi Dumnezeu din ceruri, ca tu aduci cinstire cu iubire Episcopului tau si atunci nu Episcopul ci Dumnezeu din ceruri te cinsteste pe tine, credinciosule! Nu oamenii aduc o astfel de cinstire unui credincios care-si cinsteste pe Episcopul sau, ci insusi Dumnezeu care-ti acorda o cinstire nu numai temporala, ci vesnica, pe pamant si in ceruri. Si Dumnezeu face aceasta cu o glorie pe care numai El singur o are si o da acelora care merita sa o aiba.

Cu aceste mari onoruri Va incununeaza Bunul Dumnezeu pe Inaltpreasfintia Voastra, care Va iubiti pana la jertfa de sine pe credinciosii si preotii Arhiepiscopiei ce Va sunt incredintati, iar noi iubindu-Va si onorandu-Va cu tot respectul vom primi slava si glorie de la insusi Dumnezeu din ceruri! Intru multi ani, Inaltpreasfintite Parinte Victorin!" (cuvant rostit in anul 1996).

Inaltpreasfintitul Victorin Ursache a fost apreciat inca din tinerete pentru iscusinta si sinceritatea cu care si-a trait viata duhovniceasca. "Tanarul batran", cum i se spunea inca de pe vremea cand era tanar staret la Manastirea Neamt, a avut intelepciunea batranilor care l-a calauzit in toata activitatea sa pastoral-misionara. Cunostea limbile ebraica, araba si greaca. Si-a trait insa viata in simplitate si smerenie, dupa cum scria Parintele Vasile Vasilache, tot cu ocazia unui moment aniversar:

"La Centrul Eparhial, Inaltpreasfintitul Victorin nu are alte masini decat una singura: de tiparit, cea mai moderna, la care se lucreaza cu spor in noua organizatie a Departamentului Publicatiilor, de catre colaboratori calificati plini de avant si de iscusinta.

Locuinta personala a Inaltpreasfintiei Sale consta dintr-o singura camera a carei dusumea este si plafonul tipografiei. In aceasta atmosfera de chilie, lumanarea de la Sfanta Icoana este pururea aprinsa si in ea nu sufla decat absenta Inaltpreasfintiei Sale."

Si tot Parintele Vasile scria in 2002, la numai un an dupa trecerea la cele vesnice a Arhiepiscopului Victorin si cu putin timp inainte de a fi chemat el insusi la Domnul:

"Chipul vietii sale a fost in intregime ca acela al Sfantului Nicolae din Mira Lichiei, "castigand cu smerenia cele inalte si cu saracie cele bogate". Si urmator a fost si al Sfantului Pavel, Apostolul Neamurilor, "de a birui raul cu binele" bine stiind, "ca Eu voi rasplati", zice Domnul (Romani 12:19-21). Mai inainte de plecarea de pe aceste taramuri pamantene, a simtit cum a venit asupra lui "ca o injunghiere de miel", din amarul careia a trecut apoi curand la cele vesnice, la Sfantul si Eternul Miel Pascal in ceruri. O glorie pe care nimenea nu poate sa i-o intunece sau sa o ia de la el. Simbolul Pastorului si al Mielului Pascal intrezarit aievea in copilarie se implinise in viata lui de Arhiereu al lui Hristos si al turmei Sale, cu insasi jertfa vietii sale ... pe altarul Bisericii noastre strabune din America si Canada. In veci pomenirea lui!" (Pr.Dr.Vasile Vasilache - Almanahul Credinta, 2002)

Un documentar alcatuit de Dorina Zdroba.