Prin credinta, poti merge pe apa ca pe uscat

In Evanghelia din Duminica a noua dupa Rusalii, se spune ca dupa ce Mantuitorul a inmultit cele cinci paini si doi pesti in pustiu, "i-a silit pe ucenici sa intre in corabie si sa treaca de cealalta parte a marii, pe celalalt tarm" (Mt. 14, 22). Raspunsul la intrebarea: de ce Mantuitorul i-a trimis pe ei sa inainteze pe mare, in timp ce El a ramas pe munte sa se roage, il gasim la Evanghelistul Marcu - Apostolii "nu pricepusera minunea cu inmultirea painilor pentru ca inima lor era impietrita" (Marcu VI, 52).

In timp ce traverseaza marea, Apostolii Il vad pe Mantuitorul mergand pe apa ca pe uscat, il vad pe Petru salvat de Hristos de la inec si cunosc potolirea furtunii dupa ce Mantuitorul va urca in corabie. Dupa aceste evenimente ei ajung sa spuna, ceea ce trebuia sa marturiseasca dupa inmultirea painilor in pustie, "Doamne, Tu esti Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu".

Apostolii cunoscusera si in alte imprejurari dumnezeirea lui Hristos, insa, Duhul Sfant nu se pogorase peste ei si identitatea Sa dumnezeiasca trebuia redescoperita dupa un timp. Ea se pierdea odata cu trecerea timpului. Numai asa ne explicam si de ce Petru se leapada de Hristos in vremea judecarii Acestuia, in conditiile in care a fost partas si la mersul pe apa ca pe uscat.

Asadar, a fost nevoie de aceasta minune speciala pentru ei, ca sa inteleaga inca o data cine era Hristos.

Mantuitorul accepta provocarea

In timp ce ucenicii traversau marea, s-a starnit o furtuna. Amintim ca acest lucru se petrecea noaptea. Din cauza furtunii si a noptii au fost cuprinsi de frica, s-au temut sa nu moara inecati.

Dar Hristos, cunoscand masura incercarii, nu-i lasa singuri decat atat cat trebuie, caci Evanghelia ne spune ca "la a patra straja din noapte" (Mt. 14, 25), El se indreapta spre corabie, mergand pe apa ca pe uscat.

Ucenicii, crezand ca o naluca se indreapta spre ei, au inceput sa strige de frica. Mantuitorul le-a spus: "Indrazniti! Eu sunt, nu va temeti!" (Mt. 14, 27). Iar cand ucenicii L-au recunoscut dupa voce, fara sa-I vada clar fata, Sfantul Petru a zis: "Doamne, daca esti Tu, porunceste sa vin pe apa la Tine!" (Mt. 14, 28), iar Mantuitorul i-a raspuns: "Vino!" (Mt. 14, 29).

Petru a cerut sa-L puna la proba, sa vada daca cel ce a grait este Hristos. Iar Mantuitorul nu-L refuza, accepta verificarea, cercetarea din partea lui Petru, dupa cum va accepta ca dupa Invierea Sa sa fie atins si de Toma. De aici reiese ca Dumnezeu, nu refuza verificarea credintei. Asa ca zicerea "Crede si nu cerceta”, nu este izvorata din Scriptura. Dar atunci cand pornim spre El, trebuie sa avem o credinta tare, una in care indoiala nu mai poate fi prezenta.

Ce se intampla cu Petru?

Atat timp cat Petru L-a avut in fata pe Hristos, putea merge pe apa. In momentul in care si-a luat privirea de la El si s-a uitat la mare, a inceput sa se scufunde. A fost cuprins de indoiala. In clipa in care se scufunda, "Iisus, intinzandu-i grabnic mana, l-a apucat si i-a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?" (Mt. 14, 31).

De aici retinem ca atat timp cat suntem intr-o relatie vie cu Hristos, nu putem fi robiti de incercarile din lume, insa, in momentul in care ajungem ca mai mult sa ne infricosam decat sa-L iubim pe Dumnezeu atunci cand suntem incercati, ne scufundam in teama si disperare si nu mai iesim biruitori.

Si noi avem parte de minuni, asa cum au avut si Apostolii. Dar precum Apostolii au uitat de dumnezeirea Sa, asa si noi, orbiti de preocuparile noastre desarte, ajungem sa nu-L mai vedem si nici sa-L simtim. Il uitam. Dar cand vine asupra noastra o suferinta, o incercare, ele ne fac sa ne deschidem ochii si sa cerem asemeni lui Petru ajutorul: "Doamne, scapa-ma!" (Mt. 14, 30).

Din Evanghelia de astazi trebuie sa retinem ca nu ne putem mantui printr-o credinta indoielnica. Ne pierdem asa cum s-ar fi pierdut si Petru in mare. Putina credinta este nesigura si nestatornica. Un om cu o astfel de credinta este usor robit de patimi.

Corabia pe mare - imaginea Bisericii in lume

Sfintii Parinti vad in corabia cu care Apostolii traversau marea, Biserica. Din Evanghelie aflam ca in momentul in care Hristos a urcat in corabie, furtuna s-a oprit. Asta inseamna ca de vom "urca" cu credinta in Biserica, furtuna gandurilor rele se va potoli. Ajunsi in Biserica, temerea, nesiguranta, deznadejdea vor fi inalturate daca vom avea parte de o credinta tare.

Mai toti avem credinta slaba, dar sa nu uitam ca Petru a mers pe apa atat timp cat nu si-a luat privirea de la Hristos. Iar de vom imputina credinta, sa cerem de indata ajutor si Hristos ne va intinde mana Sa, precum a facut cu Petru, caci Dumnezeu doreste ca tot omul sa se mantuiasca.

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

Predica la Duminica a noua dupa Rusalii

Publicat in : Duminica a 9-a dupa Rusalii
Prin credinta, putem invinge greutatea incercarilor

Publicat in : Duminica a 9-a dupa Rusalii

Publica un articol

31 Iulie 2017

Vizualizari: 19660

Voteaza:

Prin credinta, poti merge pe apa ca pe uscat 5.00 / 5 din 6 voturi. 4 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

umblarea pe mare potolirea furtunii duminica a noua dupa rusalii

Comentarii (4)

Gheorghe TurcuPostat la 2017-08-04 05:38

Aceast fragment din Sf. Evanghelie ma face sa ma gandesc la valurile vietii, ispitele incercarii, unele mai mici, altele mai mari, care intr-o mica sau mare masura ne ingrijoreaza, ne apasa. Bunul Dumnezeu ingaduie aceasta ca sa cerem ajutorul prin credinta de la El, pentru ca este stapan in cer si pe pamant si viata noastra este mana lui. Doamne Isuse Hristoase fiului lui Dumnezeu, marestene credinta. Gh. Turcu
e nPostat la 2011-08-14 16:40

"Daca cineva il dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu il va dispretui pe el." Sfantul Atanasie cel Mare Nu dispretuiesc preotii ci "lucrarea" asupra vietii mele facuta prin preoti Dumnezeu sa va ierte si sa ne ierte pe toti
Tudor StefanPostat la 2010-07-26 20:53

O precizare foarte importantă: Să revedem textul: 27. Isus le-a zis îndată: „Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!” 28. „Doamne”, I-a răspuns Petru, „dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.” 29. „Vino!” i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. 30. Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!” 31. Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat, şi i-a zis: „Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?” 32. Şi după ce au intrat în corabie, a stat vântul. 33. Cei ce erau în corabie, au venit de s-au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” La versetul 30 Petru a strigat: „Doamne, scapă-mă!”. De liberul arbitru nu trece nici Dumnezeu! Ca atare, vom trece la fapte doar dacă cel în cauză ne cere disperat ajutorul. Atenţie, winDorin! Doamne, ajută!
windorin Postat la 2010-07-26 11:20

Fregment din predica de duminica: "Cand cuvantul nu mai are putere, trebuie sa trecem imediat la fapte. Hristos i'a zis lui Petru sa vina la El. Petru a inceput a merge, s'a indoit si a inceput a se scufunda. Hristos nu i'a mai spus apoi nici un cuvant, ci a trecut direct la fapte, anume l'a apucat de mana si l'a tras in sus. Petru nu mai avea puterea sa primeasca nici un cuvant, din moment ce primul cuvant, anume "vino", s'a facut lipsit de putere in inima lui. Asa si noi, sa trecem la fapte in viata celor de langa noi, cand cuvantul nu mai are putere in inima lor."

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Citeşte şi:

Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata Tradiţia noastră bisericească îl vede pe om în perspectiva relaţiei cu Dumnezeu mai înainte de toate ca Tată. Aceeaşi nevoie de filiaţie o are fiecare dintre noi şi în relaţiile lui cu aproapele şi desigur cu cei dragi lui. Unii dintre noi suntem chemaţi 10.00 Lei

Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos Aici vei întâlni fete care au avut o viaţă diferită, care ardeau de dragoste dumnezeiască şi îşi doreau cu râvnă să plece la mănăstire şi cineva nu le lăsa să facă asta. Oamenii răi chinuiesc, lovesc sau constrâng. Aici vei sta cu basmaua băgată între 16.00 Lei

Dumnezeu si singuratatea Singurătatea are multe fețe și, negreșit, fiecare dintre noi se va regăsi în portretele și scenele de viață pe care părintele Haralambos Papadopoulos le reunește în acest volum, în care se întrețes tainic și gingaș tensiunea înfruntării și secretul 18.00 Lei

Mai presus decat armele O poveste despre dragoste și război, despre întâlnirea omului cu Dumnezeu „Scopul principal al cărților mele este de a trezi în inimile cititorilor mei capacitatea de a iubi, fără de care întâlnirea cu Dumnezeu va conduce nu la unirea cu El, ci la 32.00 Lei

Credinta ortodoxa si viata in Hristos “Această sfântă carte e plină de mare înţelepciune. Ea este o tainică vistierie de înţelegere ascunsă a înţelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totuşi, pe măsura fiecăruia dintre cei ce caută să o înţeleagă, conţine toate cele 18.00 Lei

Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata Cartea de faţă ne învaţă să vedem distincția – atât de delicată şi importantă – dintre vinovăţia nevrotică, autodevoratoare, distructivă, şi cea sănătoasă, care duce la însănătoşirea sufletească, la pocăinţă, la regăsirea de sine şi la apropierea de 25.00 Lei

Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului Preasfântul patriarh kyr Filotei Kokkinos către unul din frații sârguincioși care l-a întrebat cum să-și ducă viața în chilia sa; Scrisoarea bătrânului Teoctist către un frate care l-a întrebat stăruitor cum să-și țină canonul/regula de rugăciune, fiind 13.00 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact