Balcanii

Candva, un teolog marturisea ca starea lui duhovniceasca lasa de dorit la Paris, insa, in Balcani, se simte in largul sau. Balcanii - atat de hulitii Balcani! Balcanii - ce rezista inca prin zeci de mii de biserici ortodoxe, asemenea unor faclii strafulgerate de harul dumnezeiesc la Sfanta Liturghie. Balcanii - gravitand in jurul Sfantului Munte, Tara Maicii Domnului, locul in care monahii privegheaza, inchinandu-se Dumnezeului Celui Adevarat, de Care se leapada astazi o Europa tot mai pagana! Balcanii - copilul orfan al Bizantului, a carui istorie zbuciumata ne mai da fiori si astazi. Privesti in jur: la Manastirea Rila, vechiul turn poarta ca o pecete stema Moldovei; catapeteasma bisericii aceleiasi manastiri are incrustate doua steme ingemanate - ale Valahiei si Moldovei. De la Sofia, in drum spre Vrata, la Manastirea Kremikovski, se afla portretul votiv al domnitorului valah Radu cel Mare, alaturi de cele ale sotiei si copiilor sai. Aici, doi dintre fiii sai se odihnesc intru Domnul. Voievodul valah avea sa mai construiasca pe Valea Timocului, in scurta lui domnie (1495-1508), inca 10 manastiri, aflate astazi aproape in ruina. Despre faimosul targ al Dii-ului (Vidin) si despre „statul independent“ timocean, recunoscut de insusi imparatul Napoleon din interese politice, s-a vorbit in Oltenia multa vreme. Lucrurile cumparate de la „Dii“ s-au pastrat in casele romanilor pana cand, generatiile mai recente au inceput sa le scoata afara, spunand ca sunt „de pe vremea lui Pazvante Chioru“. Legendarul personaj, pomenit adesea, era, de fapt, fiul unor romani timoceni trecuti la credinta musulmana din motive „de afaceri“. Osman Pazvantoglu (Pazvante Chioru) ajunge pasa al Vidinului dupa ce isi dovedeste mai intai loialitatea fata de imperiul turcesc in cateva batalii, in care isi pierde un ochi. In anul 1801, Pasa Pazvantoglu jefuieste, impreuna cu mercenarii sai, orasul Craiova, ajungand chiar  pana in partile sudice ale Moldovei, dupa care se va intoarce cu prazi bogate in statul sau „independent“, nu inainte insa de a solicita domnitorului fanariot Constantin Ipsilanti, tot in acel an, un episcop ortodox roman pentru „statul“ sau...

Un episcop bulgar il hirotoneste ierodiacon pe Sfantul Calinic de la Cernica

Manastirea Kapinovo, de langa oraselul Sf. Elena, din Bulgaria, il are trecut in pomelnicul egumenilor sai pe Stoica Vladislavov, cel ce avea sa ajunga episcop al Vratei. Cum Vrata deranja „preznestrovia“ lui Pazvante Chioru, aflata in plina expansiune, episcopul este nevoit sa se refugieze in nordul Dunarii, stabilindu-se in cele din urma la Bucuresti. Osman Pazvantoglu, „tradat“ de francezi (care aveau nevoie de Turcia, din pricina razboiului cu Rusia), moare pe data de 31 ianuarie 1807, se pare otravit de medicul evreu al orasului, „agent secret“, in slujba sultanului. Episcopul Sofronie de Vrata (Stoica Vladislavov - fostul egumen al Manastirii Kapinovo) desfasoara o activitate culturala deosebita la Bucuresti, fiind socotit creatorul limbii bulgare moderne, limba in care scrie si traduce din limbile greaca si slavona. Primul roman autobiografic al literaturii bulgare este Viata si patimirile pacatosului Sofronie. Se muta la Hristos dupa ce petrece mai multi ani in Manastirea Marcuta, in anul 1813. Acesta este anul in care Sfantul Calinic de la Cernica este hirotonit preot, dupa ce in anul 1808 episcopul din sudul Dunarii il hirotonise ierodiacon. Asa se face ca multi bulgari, cinstind pe Sfantul Sofronie de Vrata, arata o evlavie deosebita si catre Sfantul Calinic.

Manastirea Bacikovo - o ctitorie gruzina

Manastirea cea mai indragita, in egala masura, de ortodocsii gruzini, bulgari si greci este Manastirea Bacikovo din sudul Bulgariei. Manastirea ar trebui sa prezinte interes mai mare si in ortodoxia romaneasca, inaintasii nostri numarandu-se, se pare, printre ctitori.

Asezata la sud de Plovdiv (30 de km), la manastire se ajunge trecand prin oraselul Asenovgrad, considerat „polul Ortodoxiei“ intr-o Bulgarie vitregita de vremuri. Asenovgradul are peste 40 de biserici si paraclise, iar in 10 dintre acestea se slujeste zilnic Sfanta Liturghie. Cu cei 40 000 de locuitori ai sai, orasul se afla cu mult inaintea Sofiei si Plovdivului in ceea ce priveste viata duhovniceasca. Multi pun aceasta pe seama icoanei facatoarei de minuni a Maicii Domnului de la Bacikovo, cu care se fac de cateva ori pe an procesiuni de la manastire pana la bisericile din oras. Icoana este o donatie gruzina din sec. 13. Pisania de pe icoana dateaza din 1311, iar inceputul ei, scris in limba gruzina, pe ferecatura, glasuieste astfel: „Ferecatu-s-a aceasta sfanta icoana a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in Petrikon, de catre doi frati din provincia Tao (Gruzia), fiii lui Ignatie...“ Cum unei manastiri gruzine (vezi Ivironul) nu-i sta bine cu o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni decat la poarta - icoana Maicii Domnului de la Bacikovo, oriunde a fost asezata, nu a vrut sa ramana decat la intrarea in biserica, in pronaos. Coada pelerinilor in fata sfintei icoane se intinde dincolo de pridvor, chiar si in zilele obisnuite.

Manastirea Bacikovo, a doua ca importanta din Bulgaria, dateaza din anul 1083 si este ctitoria  generalului bizantin de origine georgiana Grigorie Bakuriani. Fiind vorba de manastirea comandantului ostirii imperiale, aceasta primeste mosii intinse, pana in apropierea  Salonicului. O data cu extinderea taratului bulgar in Rodopi (1344), Manastirea Bacikovo adauga alaturi de cei 50 de monahi georgieni si monahi de neam bulgar. In nartexul paraclisului funerar, langa portretele ctitorilor georgieni (gen. Grigorie Bakuriani si fratele sau Apasie), este pictat acum si tarul bulgar Ivan Alexandru. Aici s-a retras marele patriarh Eftimie, din capitala taratului romano-bulgar Veliko Tirnovo, dupa caderea  acesteia in mainile turcilor. Manastirea este distrusa de catre turci in sec. 16, impreuna cu alte 218 de biserici si 33 de manastiri din zona. Din vechea ctitorie s-a mai pastrat doar paraclisul amintit mai sus. In anul 1601 se reconstruieste trapeza manastirii, iar in 1604 biserica mare, a Adormirii Maicii Domnului. In anul 1643 biserica si trapeza sunt pictate de mesteri iscusiti. Portretele votive ale noilor ctitori dezvaluie doua personaje enigmatice, identificate de unii cercetatori ca fiind Banul Gheorghe Craiovescu si fiul sau Constantin. „Expulzat“ din Valahia, acesta pribegeste la sud de Dunare, unde detinea mari proprietati. Chiar si picturile filosofilor antici din trapeza, realizate in manierea celor din manastirile moldovene, tot in aceiasi perioada, par a conduce la concluzia ca este vorba de doi ctitori nord-dunareni, care au tocmit pictori cunoscuti mai dinainte. Biserica Sfantul Nicolae este ridicata in perioada renasterii bulgare, in anul 1837, si este pictata de catre renumitul Zaharia Zografu.

„Moldova“ din Rodopi

 In apropierea manastirii se afla un sat cu un nume surprinzator: Moldova. Numele satului a fost imprumutat de la Manastirea „Sfanta Parascheva de la Moldova“, aflata in apropiere, distrusa in mai multe randuri de catre turci. Mai sus de „Moldova“ se afla satul Gornoslav, unde slujeste parintele Ivalin Slavov, nascut in Romania. Parintele mai liturghiseste si in satul Dolnoslav, ce are doar 40 de suflete. Liturghia se tine mai des in satul Gornoslav, aici vietuind 70 de suflete. Parintele ar dori sa mijloceasca venirea unor monahi din Romania in manastirile parasite din Bulgaria. „Ar fi o mana de ajutor, iar plata ar fi de la Dumnezeu“.

                                                                                         Gheorghita CIOCIOI
                                                                               Lumea credinte, anul II, nr. 10(15)

• Sfanta Liturghie a Darurilor mai inainte sfintite
  Publicat in : Viata liturgica
• Sfanta Liturghie
  Publicat in : Viata liturgica
• Sfanta Liturghie, cerul pe pamant
  Publicat in : Religie
• Raportul dintre Misterul Cultic si Sfanta Liturghie
  Publicat in : Religie

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: