Obednita

• « Inapoi
• Inainte »

Obednita

se incepe asa:

Psalmul 102

Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si toate cele dinlauntrul meu, numele cel sfant al Lui.

Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si nu uita toate rasplatirile Lui.

Pe Cel ce curateste toate faradelegile tale; pe Cel ce vindeca toate bolile tale.

Pe Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta; pe Cel ce te incununeaza cu milasi cu indurari.

Pe Cel ce umple de bunatati dorirea ta; innoi-se-vor ca ale vulturului tineretile tale.

Cel ce face milostenie, Domnul, si judecata tuturor celor ce li se face strambatate.

Cunoscute a facut caile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale.

Indurat si milostiv este Domnul, indelung-Rabdator si mult-Milostiv.

Nu pana in sfarsit Se va iuti, nici in veac Se va mania.

Nu dupa pacatele noastre a facut noua, nici dupa faradelegile noastre a rasplatit noua,

Ca dupa inaltimea cerului de la pamant, a intarit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dansul.

Pe cat sunt de departe rasariturile de la apusuri, departat-a de la noi faradelegile noastre.

In ce chip miluieste tatal pe fii, asa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dansul.

Ca El a cunoscut zidirea noastra; adusu-si-a aminte ca tarana suntem.

Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului, asa va inflori.

Ca duh a trecut printr-insul si nu va fi si nu-si va mai cunoaste inca locul sau.

Iar mila Domnului din veac si pana in veac, spre cei ce se tem de Dansul;

Si dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce pazesc asezamantul de lege al Lui

Si isi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le faca pe ele. Domnul in cer a gatit Scaunul Sau si Imparatia Lui peste toti stapaneste.

Binecuvantati pe Domnul, toti ingerii Lui, cei puternici la vartute, care faceti cuvantul Lui si auziti glasul cuvintelor Lui.

Binecuvantati pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceti voia Lui.

Binecuvantati pe Domnul, toate lucrurile Lui; in tot locul stapanirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.

Strana intaia: Slava..., Strana a doua: Si acum..., Si iarasi strana intaia:

Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele din launtrul meu, numele cel sfant al Lui. Bine esti cuvantat, Doamne.

Strana a doua: Slava...

Psalmul 145

Lauda, suflete al meu, pe Domnul.

Lauda-voi pe Domnul in viata mea, canta-voi Dumnezeului meu cat voi trai.

Nu va incredeti in cei puternici, in fiii oamenilor, in care nu este izbavire.

Iesi-va duhul lor si se vor intoarce in pamant. In ziua aceea vor pieri toate gandurile lor.

Fericit cel ce are ajutor pe Dumnezeul lui Iacob, nadejdea lui, in Domnul Dumnezeul lui,

Cel ce a facut cerul si pamantul, marea si toate cele din ele; Cel ce pazeste adevarul in veac;

Cel ce face judecata celor napastuiti; Cel ce da hrana celor flamanzi.

Domnul dezleaga pe cei ferecati in obezi;

Domnul indreapta pe cei garboviti; Domnul intelepteste orbii; Domnul iubeste pe cei drepti;

Domnul pazeste pe cei straini; pe orfani si pe vaduva va sprijini si calea pacatosilor o va pierde.

Imparati-va Domnul in veac, Dumnezeul Tau, Sioane, in neam si in neam.

Si acum...

Unule-Nascut, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Cel ce esti fara de moarte, si ai primit pentru mantuirea noastra a Te intrupa din sfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria; Carele neschimbat Te-ai intrupat si rastignindu-Te, Hristoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai calcat. Unul fiind din Sfanta Treime, impreuna slavit cu Tatal si cu Duhul Sfant, mantuieste-ne pe noi.

Trebuie sa se stie ca in Postul Mare nu se citesc psalmii de la Obednita, ci dupa rugaciunea: Stapane, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru... (de la sfarsitul Ceasului al noualea), strana cea randuita incepe: Intru imparatia Ta, cand vei veni, pomeneste-ne pe noi, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta. Si indata Fericiti cei saraci cu duhul... Dupa fiecare fericire se canta stihira: Pomeneste-ne pe noi, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta, pe glasul al 8-lea, cu cantare dulce si cu glas lin si rar pana dupa: Slava... Si acum...

Intru imparatia Ta, cand vei veni, pomeneste-ne pe noi, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta.

Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este imparatia cerurilor.

Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia.

Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul.

Fericiti cei flamanzi si insetati de dreptate, ca aceia se vor satura.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.

Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiti facatorii de pace, ca aceia fii lui Dumnezeu se vor chema.

Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca acelora este imparatia cerurilor.

Fericiti veti fi cand va vor ocara si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind pentru Mine.

Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri

Si de este Post, amanduoa stranele impreuna canta cu umilnta: Pomeneste-ne pe noi, Doamne... in trei stari, cu 3 meatnii mari.

Iar de nu este Post, se citeste degrab asa:

Slava... Si acum...

Pomeneste-ne pe noi, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta.

Pomeneste-ne pe noi, Stapane, cand vei veni intru imparatia Ta.

Pomeneste-ne pe noi, Sfinte, cand vei veni intru imparatia Ta.

Ceata ingereasca Te lauda pe Tine si zice: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de slava Ta.

Stih: Apropiati-va catre Dansul si va veti lumina, si fetele voastre nu se vor rusina.

Ceata ingereasca Te lauda pe Tine si zice: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de slava Ta.

Slava...

Ceata sfintilor ingeri si a arhanghelilor, cu toate cerestile puteri, Te lauda pe Tine si zice: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de slava Ta.

Si acum... Cred intr-unul Dumnezeu... (cauta la Miezonoptica din toate zilele)

Slabeste, lasa, iarta, Dumnezeule, gresealele nostre, cele de voie si cele farade voie, cele cu lucrul si cu cuvantul, cele cu stiinta si cu nestiinta, cele din noapte si din zi, cele cu mintea si cu gandul, toate le iarta noua, ca un bun si de oameni iubitor.

Tatal nostru... Apoi condacele, dupa obicei, ce sunt dupa zilele saptamanii si al sfantului al caruia este hramul. Iar de este hramul Domnului Hristos, se zice mai inainte condacul hramului, apoi al zilei si al sfantului, a caruia sete ziua, daca are.

Slava...

Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.

Si acum..., al Nascatoarei de Dumnezeu:

Ceea ce esti folositoare crestinilor, neinfruntata milocitoare catre Facatorul, neschimbata, nu trece cu vederea glasurile cele de rugaciune ale pacatosilor, ci apuca inainte, ca o buna, spre ajutorul nostru, care cu credinta strigam catre tine: Grabeste spre rugaciune si sarguieste spre imblanzire, aparand pururea, Nascatoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.

Iar de va fi hramul Nascatoarei de dumnezeu, se sfarseste asa: Si acum..., al hramului.

• « Inapoi
• Inainte »